De ce fac românii infarct. Boala care distruge inima

Un atac de cord apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat sau redus sever. Blocajul se datorează de obicei unei acumulări de grăsime, colesterol și alte substanțe în arterele inimii (coronare).

Depozitele grase care conțin colesterol se numesc plăci. Procesul de formare a plăcii se numește ateroscleroză.

Uneori, o placă se poate rupe și poate forma un cheag care blochează fluxul de sânge. Întreruperea fluxului sanguin poate deteriora sau distruge o parte a mușchiului inimii.

Atacul de cord este cunoscut și sub denumirea de infarct miocardic.

Dacă apare un atac de cord, este necesar un tratament imediat pentru a preveni moartea. Sunați la 112 sau solicitați asistență medicală de urgență dacă credeți că aveți un atac de cord.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces prematur (persoane sub 70 de ani) la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Acestea reprezintă aproape o treime din decese în fiecare an (17,9 milioane), iar acest număr este de așteptat să ajungă la 23 de milioane până în 2030, scrie BBC.

În cele mai multe cazuri, cauza este ateroscleroza, înfundarea arterelor cu depozite grase care reduc fluxul de sânge către organele vitale.

Ateroscleroza este o afecțiune în care se dezvoltă depozite neregulate de material gras (ateroame sau plăci aterosclerotice) în pereții arterelor de dimensiuni medii și mari, ducând la fluxul sanguin redus sau blocat.

Arterioscleroză

Potrivit MSD, arterioscleroza, care înseamnă întărirea (scleroza) arterelor (arterio-), este un termen general pentru mai multe tulburări în care peretele unei artere devine mai gros și mai puțin elastic. Există trei tipuri:

• Ateroscleroza
• Arterioloscleroza
• Arterioscleroza Mönckeberg

Ateroscleroza, cel mai frecvent tip, înseamnă întărirea legată de plăci, care sunt depozite de materiale grase. Afectează arterele de dimensiuni medii și mari.

Arterioloscleroza înseamnă întărirea arteriolelor, care sunt artere mici. Afectează în primul rând straturile interioare și medii ale pereților arteriolelor. Pereții se îngroașă, îngustând arteriolele. Ca urmare, organele furnizate de arteriolele afectate nu primesc suficient sânge. Rinichii sunt adesea afectați. Această tulburare apare în principal la persoanele care au hipertensiune arterială sau diabet. Oricare dintre aceste tulburări poate stresa pereții arteriolelor, ducând la îngroșarea lor.

Arterioscleroza Mönckeberg afectează arterele mici până la mijlocii. Calciul se acumulează în pereții arterelor, făcându-le rigide, dar nu înguste. Această tulburare în esență inofensivă afectează de obicei bărbații și femeile peste 50 de ani.