De ce apare gelozia și cum o ținem în frâu?

Elena Oceanu

Posesivitatea, dependența de celălalt, nesiguranța și gelozia par a fi dovezi de iubire. Însă, când se ajunge la controlatul telefonului, interzicerea ieșirilor cu prietenii, amenințări sau agresivitate, gelozia a scăpat de sub control. O discuție sinceră cu partenerul și o vizită la psiholog sunt cele mai bune soluții în această situație.

Adesea oamenii consideră că atunci când partenerul își manifestă gelozia, acest fapt se datorează iubirii. Gelozia se livrează însă la pachet cu teama de abandon, încrederea scăzută în propria persoană, frica de singurătate, autovictimizarea şi furia. „Toate aceste temeri personale pot deveni uneori atât de amenințătoare încât tendința este aceea de a acapara persoana iubită sau de a o îndepărta de toate situațiile unde ar putea relaționa cu alte persoane”, explică Monica Burcea, psihoterapeut de formare psihanalitică și trainer formator la Centrul de Terapie prin Râs Mandarin.

Își are originea în copilărie

Potrivit psihologului, gelozia apare din cauza unor experiențe din trecut.
l Sentimente de singurătate și dezapreciere simțite în copilărie. Majoritatea psihologilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile geloziei se află în copilărie, în relaționarea cu părinții. Timpul insuficient petrecut de părinți cu copilul, apariția unei surori sau a unui frate, prejudicierea copilului de afecțiune sunt principalii factori care  dau naștere unor sentimente de neputință, de furie și  teama de a nu fi suficient de bun. Astfel copilul își formează ideea că sunt factori care prejudiciază relația fuzională pe care și-ar dori să o aibă cu părinții și poate aduce cu sine la aceste sentimente la maturitate în relația de cuplu.
l Gelozia înseamnă și comparație inconștientă. Am fost stimulați  de mici să comparăm: notele cu cele ale colegului de bancă, jucăriile, numărul de prieteni sau posibilitățile financiare. Dacă această tendință de a compara devine obicei, ne poate predispune către invidie, complexe de inferioritate și către gelozie.  A vedea o persoană cu un corp mai frumos, haine deosebite sau posibilități materiale mai mari, creează nesiguranță și teama că și partenerul, partenera ar putea remarca aceste diferențe în defavoarea noastră.
l În general, sentimentul geloziei este strâns legat de insecuritate.  Teama de a nu pierde persoana iubită se datorează adesea unor traume din trecut: relații care s-au finalizat cu suferință, un partener care a trădat sau a mințit, pot determina o persoană să-și piardă încrederea în oameni și în ea. O astfel de persoană poate dezvolta un comportament posesiv.

Trei semne că s-a ajuns la o problemă patologică

„Gelozia are și o parte pozitivă atunci când determină persoana afectată să fie mai activă și să iasă din monotonia vieții cotidiene. Persoana respectivă simte că trebuie să se lupte și să facă mai multe eforturi pentru relația de cuplu”, adaugă Monica Burcea.
Psihoterapeutul atrage atenția asupra comportamentelor care arată că gelozia a scăpat de sub control și explică ce măsuri puteți lua:
1  Nu vă lăsați controlați! Nevoia unuia dintre parteneri de a controla viața celuilalt pentru a-și tine sub observație potențialii rivali este un semnal de alarmă. Telefoanele date din 10 în 10 minute, dezaprobarea ieșirilor cu prietenii, căutarea în telefon sau printre lucrurile personale sunt comportamente care nu conduc relația pe un drum bun. Dacă partenerul tinde să adopte un astfel de comportament care vă privează de libertate sau de un minimum de independență este indicat să purtați o discuție sinceră cu acesta sau să cereți ajutorul unui psihoterapeut.
2 Îndepărtarea treptată a „poten­țialilor rivali”. Un alt comportament nociv pentru relația de cuplu este desocializarea treptată sau obligarea celuilalt de a renunța la toate celelalte relații cu prietenii, colegii sau cunoștințele mai vechi.
În acest fel, cel gelos are senzația că deține controlul în timp ce partenerul său se vede nevoit să aleagă între păstrarea relațiilor personale sau a-l mulțumi pe celălalt.
Dacă vă aflați într-o astfel de situație, este indicat să conștientizați că pe termen lung un astfel de comportament vă poate influența sentimentele de iubire și de afecțiune și sănătatea relației de cuplu.
3 Apariția amenințărilor și a agre­­sivității. Instalarea geloziei poate slăbi echilibrul psihic. În astfel de cazuri, partenerul gelos poate deveni agresiv verbal sau fizic fără a-și da seama că acest comportament este nesănătos.
Amenințările, lucrurile trântite sau sparte, îmbrâncelile sunt semnale de alarmă care impun măsuri. Ascunse sub covor acestea nu vor dispărea de la sine, ci, dimpotrivă, se vor acutiza.

Ce putem face pentru a scăpa de această „boală”

l Comunicați cu partenerul. Spu­neți-i care sunt acele situații care vă fac să vă simțiți inconfortabil și vorbiți-i despre temerile pe care le simțiți. Atât o bună comunicare în cuplu, cât și respectul reciproc pot ajusta comportamentul astfel încât să se evite situațiile în care unul dintre parteneri se simte nesigur.
l Renuntați la a vă compara cu ceilalți. Fiecare om este unic și are propriul drum în viață. Folosiți-vă energia constructiv renunțând la a arunca ocheade „în grădina vecinului”! Dacă partenerul v-a ales, a făcut-o datorită calităților pe care le aveți, pentru că vă apreciază și se simte bine în prezența dumneavoastră.
l Investiți în îmbunătățirea încrederii în propria persoană. Un cuplu sănătos se construiește pe încredere în celălalt, dar și pe încredere în propria persoană. Decât să vă irosiți energia cu gelozia mai bine investiți-o în propria persoană: îngrijirea aspectului fizic, mișcarea, cursurile de dezvoltare personală vă pot ajuta să vă îmbunătățiti încrederea de sine.
l Apelați cu încredere la psiholog. Dacă gelozia continuă să fie o problemă după ce ați încercat lucrurile menționate mai sus, apelați cu încredere la un psiholog. Mulți oameni se feresc, din cauza ruşinii, să recunoască în fața altora că au probleme de cuplu, însă a admite că există o problemă este primul pas spre rezolvarea ei. Unele emoții sunt prea puternice pentru a le putea face față singuri.

Lipsa totală a geloziei, semn că iubirea a dispărut

Lipsa totală a geloziei nu este neapărat un lucru bun pentru relația de cuplu, ci poate însemna detașare sau dispariția sentimentului de iubire. Când unul dintre parteneri acuză lipsa totală a geloziei este indicat să investigăm trăinicia relației de cuplu și premisele pe care aceasta s-a construit: există planuri pentru viitor? Există preocupări comune? Avem sentimentul că putem construi o familie lângă acest partener? Dacă răspunsurile la aceste întrebări sunt nesigure este indicat să avem o discuție sinceră cu partenerul despre dorințele și planurile comune.