”De ce amețesc când mă ridic din pat?” Atenție! Vertijul poate fi semnul unui atac cerebral

”De ce amețesc când mă ridic brusc din pat?” Potrivit prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi, ameteala sau vertijul este o senzatie neplacuta care se caracterizeaza prin pierderea echilibrului, senzatia de rotire a obiectelor din jur, clatinare si uneori cadere.

Desigur, anterior ametelii pot sa apara si alte semne, cum ar fi greata, varsaturile sau incetosarea vederii. Simptomele care insotesc, de obicei, vertijul sunt:

• greata,
• varsaturi,
• paloare,
• transpiratii,
• anxietate,
• teama,
• uneori lesin.

Aceste simptome sint cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat in urechea interna) si sistemul nervos autonom.

Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbari vegetative. Rolul cel mai important in reglarea echilibrului il detine sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de receptie (portiunea vestibulara a urechii interne, numita si labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) si caile vestibulare centrale, dintre care unele se termina in lobul temporal. Ameteala, incetosarea privirii si pierderea starii de constienta fac parte dintre simptomele sincopei (lesin) de cauze neurologice sau cardiace.

Semne ale unor dezechilibre

Ametelile reprezinta semne ale organismului care indica existenta unor dezechilibre sau leziuni. Daca sint descoperite la timp si daca sint luate masurile necesare recomandate de medic, se inlatura evolutia multor afectiuni si se restabileste starea de sanatate. Aceste semne pot sa apara in orice perioada a anului, dar ele sint mai frecvente vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate si primavara, cind organismul este mai slabit dupa perioada rece a anului si mai lipsit de cantitatea necesara de vitamine si minerale.

Ameteala poate sa apara si la persoane sanatoase, la aplecarea si apoi ridicarea brusca a capului, dupa invirtire, in cazul purtarii unor ochelari nepotriviti, in timpul sarcinii sau in timpul unei calatorii cu masina, cu avionul sau cu vaporul. In aceste situatii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pentru perioade mai lungi de timp. Dar ameteala poate aparea si in cazul unor boli, cum ar fi: anemia, cresterea sau scaderea tensiunii, infectii ale urechii, infectii ale creierului – cum ar fi encefalitele, intoxicatii cu alcool etc.

Vertijul care acompaniaza afectiunile cerebrale (numit „vertij central”) este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, insotit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a vorbirii), vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei. Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice.

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) si AVC (accident vascular cerebral) constituit sint caracterizate prin aparitia brusca a vertijului si vederii duble, deficit motor (slabiciune la nivelul membrelor), pierderea cordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp indelungat.

Daca la AIT simptomele dispar in maxim 24 de ore, in cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant si se mentine timp de citeva zile. AVC-ul este o afectiune tipica pentru virstnici. Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescinda si este unilateral. Vertijul poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.

Tulburari de echilibru

Tulburarile de echilibru apar si in cazul leziunilor care intereseaza sensibilitatea profunda constienta. Aceasta din urma realizeaza informarea scoartei cerebrale asupra pozitiei in spatiu a segmentelor corpului uman, inclusiv in mers sau cind stam in picioare. In cazul unor leziuni ale maduvei spinarii, ale talamusului si scoartei cerebrale, prin interesarea cailor sensibilitatii profunde constiente apar si unele tulburari de echilibru.

La fel de important este si cerebelul, unde corpul nostru este reprezentat topografic ( fiecare segment). Cerebelul primeste informatia despre miscarea segmentelor corpului prin caile sensibilitatii profunde inconstiente. In cazul in care exista astfel de tulburari de echilibru nu se poate face coordonarea armonioasa a miscarilor la membrele inferioare.

âBolnavul merge cu picioarele departate. In leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul afecteaza in special creierul mic). Tratamentul va fi corespunzator bolii in care apare tulburarea de echilibru.

Afectiuni ale urechii interne

Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmarita durata vertijului. Daca este vorba de secunde sau minute, atunci stim ca sintem in fata unui atac ischemic tranzitoriu, iar pacientul trebuie indrumat la neurolog. Daca ameteala dureaza ore si mai este insotita si de fenomene auditive, ne aflam in fata unei probleme de natura orl, care poate fi tratata corect de otolog.

In cazul unui atac sever de ameteala cu persistenta indelungata, cu localizare unilaterala si dificultati de auz, insotita de greata si varsaturi este posibil sa fie vorba de o afectiune a urechii interne.

Si spondiloza cervicala poate provoca ameteli

Spondiloza cervicala intervine prin tulburarile de irigatie ale centrilor de echilibru. In anumite conditii, la miscarile capului si gitului cel putin una dintre arterele cerebrale este comprimta tranzitoriu.

Astfel, se diminueaza debitele de singe care ajung la sistemul vestibular si apar ametelile. Se mai pot adauga si elemente vegetative, cum ar fi scaderea valorilor tensiunii arteriale si pozitia „in picioare”, ceea ce poate agrava tulburarile de echilibru. La acestea se adauga greata si aparitia unor sunete in urechi.

Migrene

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap si de obicei o precede, o acompaniaza sau persista si dupa episodul cefalgic. Vertijul si cefaleea apar sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de virsta medie, mai ales la femei.

Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri pacientii au ameteli si pierderi de constienta (imobilitate, „absenta”) si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.

”De ce amețesc când mă ridic brusc din pat?”

Ametelile sint cauzate de o stimulare brutala a sistemului vestibular care excita o componenta vegetativa. Aceasta duce la o scadere brusca a tensiunii in arterele care transporta singele la creier. Prin scaderea tensiunii, creierul primeste mai putin singe oxigenat. Ameteala, provocata de lipsa oxigenarii corespunzatoare a creierului, survine adesea la ridicarea din pozitia culcat sau asezat (asa-numita hipotensiune posturala) si dureaza numai citeva secunde.

Hipotensiunea ortostatica insoteste diabetul, unele polinevrite toxice etanolice, traumatismele cervicale si cerebrale. Vertijul apare si in cazul in care nivelul zaharului din singe scade foarte mult, in cazul in care nu ati mincat nimic sau daca suferiti de diabet, cind sunteti deshidratat din cauza consumului insuficient de lichide sau a pierderii de lichide din organism, prin diaree, de exemplu.

Tratament stabilit in functie de cauza

Stabilirea cauzei ametelii si alegerea tratamentului adecvat pot necesita examinari de clarificare la un serviciu medical ORL – chirurgie, neurologie, medicina interna, endocrinologie sau orice alta specialitate daca este nevoie. Examenul chirurgical sau de gastroenterologie ar putea elimina o serie de afectiuni digestive care se insotesc de greata si varsaturi. Uneori trebuie internati pacientii la care este suspectat un vertij de cauza cerebrala.

Tratamentul urmareste in principal eliminarea simptomelor. Tratamentul farmacologic joaca un rol important in eliminarea simptomelor si permite pacientului sa-si reia viata normala. Medicamentele disponibile sint: antiemetice (previn varsaturile si greata), antimigrenoase, uneori antiepileptice si trofice cerebrale.

Cand trebuie sa mergem la medic

Ametelile care apar in mod repetat nu trebuie neglijate. Ele pot fi semnul unor boli, unele dintre ele grave, cum ar fi ateroscleroza cerebrala, accidentele vasculare cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroza multipla, modificari hormonale, stres prelungit cu cresterea valorilor tensiunii arteriale. Este necesar sa apelam la medic daca ametelile se repeta, daca sint insotite de febra, dureri de urechi sau de cap, daca apar in timpul unui tratament cu medicamente prescrise de medic.

”Pacientii trebuie sa solicite ajutorul unui serviciu medical de urgenta in cazurile in care ameteala este insotita de tulburari de vedere, amortirea fetei si membrelor, palpitatii, dureri toracice, dificultati de respiratie sau confuzie mintala ori daca ametelile persista, in ciuda ingrijirilor medicale”, incheie prof. dr. Cristian Dinu Popescu.

De ce apare senzatia de ameteala

Senzatia de ameteala presupune tulburari tranzistorii sau suferinte constituite ale analizatorului vestibular periferic si central. Informatiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat in urechea interna, sint transmise nucleilor vestibulari – un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului.

De aici, stimulii se duc in lobii temporali ai scoartei cerebrale. Centrul cortical din lobii temporali supervizeaza echilibrul intregului corp, pozitia capului si a trunchiului. Un obstacol pe aceasta cale de transmitere a informatiei sau stimularile neadecvate de la orice nivel al sistemului nervos poate cauza pot cauza vertij. Echilibrul este controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la nivelul organului echilibrului, localizat in urechea interna, dar si de la alte organe de simt.