Din cuprinsul articolului
Șii ce simptome are angina pectorală și ce însemnă? Angina pectorală este definită ca o durere retrosternală (în spatele sternului) sau în regiunile toracice adiacente (durere în piept).
Important de reținut este faptul că simptomul major al anginei pectorale este durerea anginoasă, care are mai multe caracteristici. Sediul durerii, tipic, este retrosternal, în porțiunea medie sau inferioară. Mai rar, este precordial (în dreptul inimii) sau epigastric (în zona stomacului) sau interscapular (între omoplați).
”Iradierea durerii este relativ variată, dar stereotipă. Iradierile cele mai frecvente sunt în umărul stâng și partea internă a brațului, antebrațului și degetele 4 și 5 ale mâinii.
Uneori, poate iradia și la baza gâtului anterior, în ambii umeri, interscapular, laterocervical stâng (pe partea stângă a gâtului), în mandibulă, dinți, regiunea faringiană și epigastru. În unele cazuri durerea debutează în zonele de iradiere și apoi se extinde retrosternal.
Senzația dureroasă anginoasă este tipic de constricție sau presiune retrosternală sau precordială. O parte dintre bolnavi descriu o senzație de arsură, strivire sau disconfort greu de definit. Durata și intensitatea durerii sunt variabile. În medie, accesul dureros durează 3-5 minute și este de intensitate medie.
Angina începe gradat, atinge un maxim, apoi senzația dureroasă dispare spontan sau după încetarea efortului, sau după administrarea de nitroglicerină,” explică, pentru Ziarul de Iași, Prof. Univ. Emerit Dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, medic primar cardiolog.
Durerea în agină versus durerea în infarct
Medicul cardiolog atrage atenția că durerea aparută în repaus, cu o durată de 10-15 minute este neobișnuită în angina pectorală, sugerând, eventual, o angină instabilă. Însă, o durere intensă cu durata de 20-30 minute poate indica debutul unui infarct miocardic.
Condițiile de apariție ale durerii anginoase sunt cele care cresc consumul de oxigen al inimii, respectiv efortul fizic, factorii psihoemoționali, frigul, prânzurile bogate, efortul sexual. Accesele anginoase se consideră rare, dacă apar o dată pe saptamană, și dese, dacă apar zilnic.
Persoana care are un acces anginos respiră greu (dispnee), este palidă și transpiră, are o frecvență cardiacă crescută, tensiunea arterială crește și ea, apar aritmii, acuză o senzație de oboseală și poate chiar și leșina. Revenirea poate surveni spontan, după încetarea efortului sau după administrarea sublinguală de nitroglicerină (care este și un test de diagnostic).
”Principala cauză a apariției anginei pectorale o reprezintă ateroscleroza coronarelor. Ce înseamnă aceasta? Că pe pereții arteriali se așează depozite lipidice (grăsimi) care îngustează diametrul arterelor – uneori până se astupă complet – și volumul de sânge care circulă este mai mic și, evident, inima suferă.
Putem vorbi despre mai multe feluri de angină. De exemplu, angina pectorală de novo este cea de efort sau repaus, de debut sub o lună, dar mai frecvent sub două saptamani și care, din păcate, precede un infarct miocardic acut. Există angina pectorală cronică stabilă, în care pacientul urmează indicațiile medicale dar și de conduită igienico-dietetică, modalitate în care își poate controla aceste dureri,” adaugă medicul cardiolog.
În cazul anginei pectorale nocturne, durerile apar predominant sau exclusiv noaptea, sau în primele ore ale dimineții, în jurul orei 2-3, și care trezesc pacientul din somn. Dar durerile pot apărea și în timpul zilei, în repaus, uneori fiind chiar mai intense și mai prelungite, fapt ce se poate observa și pe EKG.
Angina pectorală poate să apară în primele două săptămâni de la un infarct miocardic și care o semnificație relativ severă.
Tipuri de angină pectorală
De asemenea, există angina pectorală agravată, atunci când își modifică caracterele în ultimele zile sau săptămâni, iar accesele dureroase sunt mai frecvente și mai intense, acestea apar și în repaus și cedează mai greu la administrarea de nitroglicerină sublingual.
Există și angină pectorală instabilă, atunci când ne referim la o angină cronică, cu accese dureroase nelegate de condiții speciale de apariție și care răspunde greu la tratament.
Și, în sfârșit, există angina pectorală atipică care definește posibile forme de angină ale căror caracteristici principale diferă de angina tipică, mai ales în ceea ce privește localizarea, caracterul senzației dureroase etc.
Evident că tipul de angină este stabilit de către medicul cardiolog, în urma investigațiilor medicale făcute, „datoria“ pacientului fiind aceea de a se prezenta la specialist încă de la primele semne, astfel încât să reușim împreună să ținem sub control suferința.
Metode de tratament
”Tratamentul anginei pectorale are trei componente principale: regimul igieno-dietetic, tratamentul medicamentos și terapia de revascularizare. Tratamentul igieno-dietetic constă în informarea pacientului și reducerea factorilor de risc cardiovasculari. Astfel, se tratează corespunzător hipertensiunea arterială, se interzice fumatul, se adoptă un regim alimentar hipolipidic (sărac în grăsimi); se recomandă scăderea în greutate și corectarea valorilor glicemiei, dacă angina este asociată cu diabet zaharat, și recomandă efectuarea, în mod regulat, de exerciții fizice.
Tratamentul medicamentos este întotdeauna stabilit de către medicul cardiolog curant iar eficiența lui se apreciază prin scăderea frecvenței, duratei și intensității acceselor anginoase,” mai spune prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu.
Intervențional, atunci când se ajunge la această soluție, se are în vedere dilatarea lumenului în zona afectată cu stent sau rezolvarea chirurgicală prin by-pass coronarian.
Însă, cel mai important lucru pe care un pacient trebuie să îl facă este acela de a se prezenta la medic încă de la primele semne de anormalitate pe care organismul i le indică. Poate începe cu medicul de familie care, ulterior, îl îndrumă către medicul cardiolog.
