Din cuprinsul articolului
Cum se manifestă boala Parkinson? Boala Parkinson afectează sistemul nervos, provocând tremurat, dificultate de deplasare și probleme în timpul somnului. Simptomele se agravează în timp, iar medicii le clasifică în mod general în cinci etape.
Boala Parkinson implică o gamă largă de simptome. Conform Institutului Național pentru Tulburări Neurologice și Accident Vascular (NINDS), medicalnewstoday.com, o cauză majoră a simptomelor este activitatea scăzută a dopaminei în creier. Pe măsură ce activitatea dopaminei continuă să scadă, simptomele pot deveni mai severe.
Boala Parkinson afectează oamenii în mod diferit. Unii oameni își pot pierde mobilitatea total, în timp ce alții pot avea doar simptome ușoare. Doctorii nu pot da un diagnostic concret 100% despre cum va evalua boala, deoarece se poate dezvolta diferit de la om la om.
Simptomele motorii sunt cele legate de mișcare. Cele patru simptome cheie ale bolii Parkinson sunt: bradikinezia, sau mișcări lente, tremurat.
Simptomele non-motorii ale bolii Parkinson pot include: expresie emoțională redusă, pierderea simțului sau mirosului, anxietate, depresie, probleme de vedere, oboseală, modificări cognitive, cum ar fi pierderea memoriei sau gândirea lentă, insomnie.
Dar și probleme de vorbire, dificultăți la înghițire, constipație, probleme urinare, probleme de somn datorate sindromului picioarelor neliniștite și tulburare comportamentală.
Unii oameni pot experimenta halucinații și deliruri. Aceste simptome sunt de obicei efecte secundare ale medicamentelor pentru boala Parkinson. Cu toate acestea, în unele cazuri, ele pot fi un simptom al bolii în sine sau al demenței.
Medicii folosesc uneori cinci etape pentru a descrie evoluția bolii Parkinson. Fiecare etapă prezintă simptome noi sau schimbătoare pe care le poate avea un om cu această boală.
Este important de remarcat că nu toți vor ajunge la stadiile avansate ale bolii. Unii oameni constată că simptomele sunt ușor de acceptat pentru a supreviețui și că pot continua să trăiască într-un mod independent.
Divizarea afecțiunii în etape ajută medicii și îngrijitorii să înțeleagă și să abordeze unele dintre provocările cu care se confruntă o persoană pe măsură ce boala progresează.
În timpul etapelor inițiale, simptomele nu sunt de obicei severe. O persoană poate realiza sarcini de zi cu zi cu dificultăți minime. Unele semne și simptome ale acestei etape includ modificări precum: tremuratul, care de obicei este mai pronunțat pe o parte a corpului decât pe cealaltă sau dificultăți ale mersului.
O persoană s-ar putea să nu caute sau să primească un diagnostic în această etapă, deoarece semnele și simptomele nu ar putea fi foarte evidente. Dacă o persoană a primit deja un diagnostic, medicul ar putea prescrie medicamente pentru a ajuta la controlul simptomelor.
În a doua etapă se poate observa că simptomele s-au intensificat treptat. Tremuratul și rigiditatea afectează corpul și devin din ce în ce mai evidente.
Pe măsură ce rigiditatea crește, persoana poate constata că sarcinile zilnice sunt mai dificil de îndeplinit și durează mai mult decât înainte.
Problemele de mers, vorbire și postură sunt adesea mai evidente în etapa 2 a bolii Parkinson.
În timpul etapei 3, o persoană va experimenta cele mai multe sau toate simptomele etapei 2 plus altele, inclusiv: probleme cu echilibrul, mișcări încetinite, reflexe încetinite.
Există și un risc mai mare de cădere din cauza problemelor de coordonare. Îmbrăcatul și alte sarcini de auto-îngrijire pot deveni mai dificile.
Medicamentele și terapia ocupatională sau fizică pot ajuta oamenii să gestioneze simptomele și activitățile zilnice.
La etapa 4, activitățile zilnice devin o mare provocare.Cel care suferă de boala aceasta și este în a 4-a etapă va avea probabil nevoie de o formă de îngrijire zilnică, deoarece viața independentă nu mai este posibilă 100%.
Este posibil ca persoana în cauză să se poată ține pe picioare, dar uneori este necesar un cărucior sau alt dispozitiv de asistență pentru a merge.
La etapa 5, o persoană s-ar putea să nu poată sta în picioare sau să se deplaseze din cauza rigidității. În funcție de vârsta și sănătatea generală, s-ar putea să aibă nevoie de un scaun cu rotile pentru mobilitate.
Individul va avea nevoie de îngrijire constantă pentru a-și desfășura activitățile zilnice și a-l proteja de pericole, cum ar fi să cadă și să se lovească.
În săptămâna 4-11 noiembrie 2024, Cristina Demetrescu a explicat că intrarea lui Marte în zodia…
La Spitalul Orășenesc Mioveni din județul Argeș a fost realizată o intervenție chirurgicală remarcabilă în…
Începând cu 1 ianuarie 2025, unii pensionari din România vor beneficia de o majorare a…
Meteorologii au emis noi prognoze pentru iarna 2024-2025, care va aduce surprize. Deși vom avea…
Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie…
Miliardarul Bill Gates a lansat un nou avertisment şi susţine că omenirea, chiar dacă va…