Aproximativ 1 – 1,5 milioane de români suferă de sindromul de apnee în somn, a spus preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), dr. Florin Mihălţan.
Potrivit acestuia, există trei tipuri de tratamente pentru acest sindrom, unul dintre acestea fiind realizat de pneumologi cu ajutorul unui aparat în presiune pozitivă continuă, care asigură libertatea căilor aeriene inferioare. Cel de-al doilea tratament este realizat de către specialiştii ORL şi constă în intervenţii chirurgicale la nivelul căilor respiratorii inferioare, pentru lărgirea acestora. De asemenea, specialiştii în chirurgia buco-maxilo-facială şi stomatologii pot realiza o serie de proteze care lărgesc căile respiratorii.
„Tratamentul, în cazul în care nu se compensează, este unul destul de scump. Astfel, un aparat costă între 600-1.500 de euro. De închiriat este 100 de lei, la care se adaugă preţul măştii, 100 de euro. În ţară există 80 de medici pneumologi care tratează apneea în somn. Au fost trataţi la Spitalul Marius Nasta, din 1996 încoace, o mie de pacienţi de sindromul de apnee în somn”, a afirmat preşedintele SRP.
Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.
Apneea obstructivă este cauzată de ocluzii ale căilor aeriene superioare. Apneea apare când musculatura gâtului şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial căile aeriene. Factorii de risc pot fi obezitatea, polipii şi amigdalele mărite.
Dacă într-un interval de o oră pacientul are cel puţin zece întreruperi ale respiraţiei, fiecare cu durata de minimum 10 secunde fiecare, cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă. În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială („microtrezire”), însoţită de un sforăit puternic şi o inspiraţie bruscă. Aceste „microtreziri” rămân neobservate de către pacient, dar produc o superficializare a somnului. Acest somn superficial duce la refacerea insuficientă a organismului în timpul nopţii şi la somnolenţă şi oboseală în timpul zilei.
Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosiţi şi somnolenţi în timpul zilei iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa diurnă suferă drastic.
Pe termen lung, desaturaţiile repetate dăunează grav organelor vitale. Apneea în somn netratată duce la complicaţii ca tensiune arterială, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.
Apneea obstructivă în somn este cea mai comună formă de apnee manifestată în timpul somnului; există şi alte tipuri de apnee în somn, mai rare, dar care pot cauza simptome similare.
