Din cuprinsul articolului
Preotul Paul Iulius Negoita abordează într-o manieră profund spirituală semnificația pomenilor pentru cei decedați, explicând că acestea nu sunt destinate să hrănească fizic morții, ci reprezintă un act de comuniune între cei vii și cei plecați. El subliniază că, deși cei decedați nu consumă mâncare fizică, pomenile au un scop mai profund – acela de a reconecta sufletele celor vii cu cele ale celor care nu mai sunt printre noi, într-un cadru simbolic și spiritual.
Preotul pune accent pe faptul că aceste momente ar trebui să fie modeste, fără excese, și să se concentreze mai mult pe esența spirituală a ritualului decât pe cantitatea de mâncare oferită. În loc de un festin, ar trebui să fie un moment de reculegere, amintire și comuniune sufletească. Pomenirea nu este despre îndestularea fizică, ci despre „clipele întâlnirii spirituale”, care se desfășoară într-un ritm aproape natural, fără a se pune accent pe norme cantitative.
El sugerează că, chiar dacă ar fi posibil ca cei decedați să consume ceva, ar mânca „foarte puțin”. Astfel, pomenile ar trebui să fie simple, lipsite de zgomot și fast, și să reflecte mai degrabă o comuniune spirituală autentică, cu suflet, decât o masă extravagantă.
„Mortii nu mananca, insa eu am scotocit firesc prin pachetele primite la diverse momente ceremoniale si nu cred ca sunt singurul.
Pe de alta parte si daca ar manca mortii, ar manca… foarte putin.
E minunat gestul de reface masa comuniunii cu cei plecati. Fizic ei nu sunt, dar spiritual ii simti.
Chiar daca uneori tristetea e inlocuita cu ceva mai multa veselie, pomenirea celui ce nu sta la masa are loc.
Pomenire fara fast, fara zgomot, fara cantitati, fara reguli numerice si cantitative, care sa inglodeze
Istorii, clipe, amintiri, povesti. Toate au alt rost atunci cand sunt spuse intr-un cadru randuit.
Nu, in niciun caz aceste intalniri sau daruri nu sunt date sa indestuleze pe cineva, sau pentru ca cineva ar economisi un pranz acasa, ci, sunt, clipe ale unor intalniri spirituale, care se sting usor, dupa un ritm aproape natural.
Totusi, asa cum spuneam mai sus… daca ar manca cei ce nu mai sunt pe aici cu noi, ar manca foarte putin. Deci, fara fast, fara zgomot, fara cantitati, fara reguli numerice si cantitative, care sa inglodeze.
Putin, cu suflet si e destul!”, a scris preotul Paul Iulius Negoita pe pagina persoanlă.
În esență, preotul Negoita transmite ideea că pomenirile sunt momente de amintire, reculegere și reconectare spirituală, în care cantitatea de mâncare este irelevantă, iar semnificația este una profundă și sufletească.
