Din cuprinsul articolului
Cum se ascund virușii mortali în oameni. Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit strategia misterioasă folosită de virusul hepatitei C pentru a ocoli sistemul imunitar uman și a continua să prolifereze în interiorul gazdei. Această descoperire semnificativă ar putea deschide calea pentru noi progrese în depistarea și tratarea nu doar a hepatitei C, ci potențial a unui spectru larg de boli virale.
Hepatita C, identificată pentru prima dată în 1989, este o boală infecțioasă care afectează aproximativ 50 de milioane de persoane la nivel mondial, prezentând riscuri semnificative pentru sănătate, cum ar fi inflamația cronică și cicatrizarea ficatului, iar în cazuri grave, poate duce la cancer de ficat. În ciuda faptului că este unul dintre cele mai intens cercetate virusuri, capacitatea sa de a păcăli sistemul imunitar uman și de a se propaga în tot corpul gazdei a rămas o enigmă evazivă până în prezent.
Echipa de cercetători danezi, folosind o nouă tehnică de analiză a probelor de virus, a fost prima care a reușit să descifreze această strategie virală complexă. Aceștia au descoperit că virusul adoptă în mod inteligent o „mască”, deghizându-se într-un mod care confundă sistemul imunitar, permițându-i să se reproducă pe ascuns și să infecteze noi celule.
Strategia misterioasă folosită de virusul hepatitei C
„Această mască permite virusului să ia aspectul unei molecule deja prezente în celulele noastre”, explică profesorul asociat Jeppe Vinther de la Departamentul de Biologie, care a condus cercetarea împreună cu profesorul asociat Troels Scheel și profesorul Jens Bukh de la Programul de Hepatită C de la Copenhaga. „Deghizat în această moleculă familiară, virusul este capabil să ocolească răspunsul imunitar, care se declanșează de obicei la recunoașterea corpurilor străine”.
„Masca” în cauză este molecula FAD (Flavin adenină dinucleotidă), un compus din vitamina B2 și ATP, o moleculă purtătoare de energie esențială pentru funcțiile celulare. FAD este fundamentală în conversia de energie în cadrul celulelor noastre, ceea ce o face o deghizare ideală pentru virus, oferindu-i în mod eficient camuflaj față de examinarea sistemului imunitar.
De ceva timp, echipa a emis ipoteza că FAD ajuta virusul să se mențină invizibil în celulele infectate, dar dovezile concrete erau greu de obținut. Descoperirea a venit atunci când cercetătorii s-au concentrat asupra Arabidopsis, o plantă experimentală folosită în mod obișnuit de cercetători.
Folosind această enzimă, cercetătorii au reușit să scindeze FAD, demonstrând astfel în mod definitiv că virusul hepatitei C o folosește ca o mască pentru a se ascunde.
Implicațiile acestor descoperiri se extind dincolo de hepatita C. Multe alte boli infecțioase, cum ar fi Coronavirusul și gripa, aparțin aceleiași familii ca și hepatita C, cunoscute sub numele de virusuri ARN. Materialul genetic al acestor virusuri este ARN, care se replică în organismele gazdă pentru a crea noi virusuri care se pot răspândi în alte celule.
În mod esențial, un capăt al ARN-ului este mascat de FAD, ceea ce ar putea sugera o strategie comună altor virusuri ARN pentru a evita detectarea de către sistemele imunitare ale gazdei.
Vinther își exprimă optimismul în ceea ce privește implicațiile mai largi ale descoperirilor lor: „Am găsit deja un alt virus care folosește aceeași tehnică pentru a evita detectarea și probabil că există mult mai mulți. Toate virusurile ARN au în comun necesitatea de a se sustrage răspunsului imunitar al gazdei și pare foarte probabil ca aceasta să fie o metodă comună. Acum, că am descoperit această strategie, suntem într-o poziție mai bună pentru a dezvolta noi și mai eficiente modalități de detectare și tratare a infecțiilor virale în viitor”, potrivit thebrighterside.
Studiul, care a fost publicat recent în revista științifică Nature, a fost finanțat de Independent Research Fund Denmark, alături de alte câteva fundații daneze și europene. Cercetarea a fost un efort de colaborare între grupul de cercetare al lui Jeppe Vinther de la Departamentul de Biologie al Universității din Copenhaga și grupurile de cercetare ale lui Troels Scheel și Jens Bukh de la Programul de Hepatită C din Copenhaga, situat la Departamentul de Imunologie și Microbiologie al UCPH și la Departamentul de Boli Infecțioase al Spitalului Hvidovre.
Cu această nouă înțelegere a camuflajului viral, ne aflăm pe marginea prăpastiei unor progrese potențial revoluționare în lupta împotriva bolilor virale. Utilizarea inovatoare de către cercetători a unei enzime din Arabidopsis pentru a demasca deghizarea virusului nu numai că oferă o înțelegere mai cuprinzătoare a hepatitei C, dar indică, de asemenea, o direcție promițătoare pentru viitoarele cercetări în domeniul virologiei și al tratamentului bolilor.
