Cum să scapi definitiv de varice?

Senzaţia de picioare „grele”, vene proeminente la nivelul gambelor, umflarea mai acută a picioarelor în perioada caldă, sunt semne destul de clare că suferi de varice. Sarcina şi perioada de timp prelungită în care stai în picioare sunt factori care agravează varicele, însă în 95 la sută din cazuri această boală se moşteneşte. Ce poţi face dacă vrei să scapi de ele? Soluţiile sunt destul de simple dacă mergi la medic de la primele semne.

• Varicele se transmit genetic

Orice ai face, nu ai cum să scapi de varice dacă ai moştenit de la cineva din familie gena răspunzătoare de apariţia acestei boli. În aproximativ 95 la sută dintre cazuri, varicele se transmit genetic. Aşa că indiferent de măsurile de precauţie pe care le iei, boala se va manifesta fie în tinereţe, fi mai târziu. O modalitate de “tratament” eficient ar fi ca, în primul rând, să ştii ce să faci atunci când boala încep să se manifeste.

• Am varice?

Să vedem însă mai întâi care sunt primele semne. La un moment dat, vei observa la nivelul membrelor inferioare o dilataţie de vase (apare de obicei, în partea superioară a gambei, pe partea internă, subcutanat). Sunt de fapt nişte vene de culoare verzui-albăstruie, care, în timp, se dilată din ce în ce mai mult (în mod normal, există o dilataţie de vene şi la sportivi sau la cei care fac efort fizic intens, însă la ei nu este vorba despre varice. Aspectul varicos este dat de sinuozităţile care se văd pe vene). Cel mai bun moment în care trebuie să mergi la medic este acesta: când observi pe gambă o dilataţie anormală a venelor superficiale. La ce medic ar fi bine să mergi? Acesta ar trebui să fie specialist în flebologie, domeniu al medicinei care se ocupă exclusiv de astfel de probleme, însă din păcate la noi există încă foarte puţini medici flebologi. Aşa că alte alternative le reprezintă dermatologii şi chiar chirurgii (varicele se operează în orice secţie de chirugie) şi cardiologii.

• Venele trebuie studiate în profunzime

În urma consultaţiei, medicul va confirma diagnosticul. Uneori însă este nevoie de investigaţii suplimentare pentru examinarea mai profundă a venelor. Examenul Eco-Doppler venos ajută medicul să afle care este şi starea sistemului venos profund, doar tratarea venelor superficiale fiind considerată de specialişti o greşeală. Este foarte important să fie privit în ansamblu sistemul venos al membrului inferior, pentru că există un sistem venos profund (cel mai important, conduce cam 90-95 la sută din sângele care trebuie să se întoarcă de la ţesuturi spre inimă) şi un sistem venos superficial (conduce doar 5-10 la sută din sângele venos către inimă). În mod paradoxal însă, din punct de vedere al manifestărilor, mai “zgomotoasă” este patologia sistemului venos superficial, ceea ce înseamnă că se văd venele, dilataţiile iar evoluţia către complicaţii este mult mai mare.

Complicaţiile varicelor

• De tip trombotic: tromboflebită varicoasă;
• De tip trofic: pielea începe să sufere şi la un moment dat apare o coloraţie brună, care încet-încet poate să evolueze spre ulcerul de gambă (o rană la nivelul inferior al gambei care nu se mai vindecă), aşa numitul ulcer varicos sau ulcerul de gambă de cauză venoasă.
• Ruptura varicelor determină o sângerare masivă iar dacă nu există posiblitatea acordării primului ajutor, poate surveni decesul. Alteori, ruptura se poate produce când dormi, moartea survenind în somn.

• Operaţia, singurul tratament de durată

După stabilirea diagnosticului, specialiştii susţin că singura modalitate de tratament cu efect durabil este intervenţia chirurgicală. Restul opţiunilor: medicamente, unguente, comprimate, contenţia elastică cu ciorapi speciali, ridicarea picioarelor în sus, sportul, sunt doar tratamente de etapă, adică pot să temporizeze un pic boala (câteva luni) dar în nici un caz să o vindece. De aceea este bine ca operaţia să se facă cât mai repede de la debutul bolii, adică în primii doi-trei ani de evoluţie. De multe ori, când se aleg pentru perioade lungi de timp tratamentele mentionate şi se evită operaţia, se ajunge la complicaţii ale bolii verioase.

Din punct de vedere al chirurgiei varicelor, în acest moment, în chirurgia românească există două mari direcţii: chirugica varicelor cu stripping (smulgere) şi fără smplugere. Prima metodă, aşa numită “clasică”, este o “oarbă”: costă în introducerea pe vena principală (pe vena safenă) a unei sârme care se leagă în partea de jos a venei, după care se trage de sîrmă iar vena este scoasă cu totul din corp. De multe ori, aceast tip de operaţie determină sângerare mare intraoperatorie şi complicaţii de natură neurologică, pentru că în timpul smulgerii pot fi afectaţi nervi, vase limfatice care se află în apropierea venei principale. În lumea civilizată, această metodă este criticată şi renunţându-se din ce în ce mai mult la ea.

• Operaţia “fără smulgere” nu lasă semne

Al doilea tip de operaţie pentru tratarea varicelor o reprezintă chirurgia varicelor fară smulgere: o intervenţie care presupune incizii foarte mici, care sunt plasate în aşa fel încât, după o perioadă de câteva luni, să nu se mai vadă pe tegument (este o intervenţie chirugicală foarte estetică). Prin aceste mici incizii se scot din circuit venele, fară a fi socase neapărat din corp, pur şi simplu sângele nu mai circulă prin ele (se face întreruperea umplerii venoase).

* Avantajele operaţiei “fără smulgere”

* Este uşor de suportat, se face în ambulator, spitalizarea este de maximum două-trei ore;

* Se face sub anestezie locală, indiferent de gravitatea cazului. Asta înseamnă că după intervenţia chirugicală poţi coborî singură de pe masa de operaţie şi mai râmâi în clinică, sub observaţie, aproximativ 30 de minute, timp în care te poţi deplasa.

* Imobilizarea la pat, post-operatorie, este zero;

* După 30 de minute, poţi pleca acasă. Sunt persoane care pleacă la volan, conducând maşina sau merg la servici.

* Operaţia are şi un mare avantaj din punct de vedere estetic: inciziile făcute în timpul operaţiei lasă nişte cicatrici foarte mici, de 3-4 mm, care în decurs de 2-3 luni se estompează şi nu se mai văd.

* Laserul în tratarea varicelor, la început de drum

O a treia modalitate de vindecare a varicelor, încă controversată, o reprezintă laserul. În România, chirurgia varicelor prin utilizarea laserului endo-venos nu se face încă. Şi în ţările occidentale, metoda s-a introdus de 4-5 ani, însă nu se practică pe scară foarte largă. Este o metodă aflată la început de drum şi care înlocuieşte de fapt smulgerea (stripping-ul). Ce presupune această modalitate de tratament? Prin impulsul laser pe o fibră optică introdusă endovenos, până în partea de sus a venei safene (la nivelul coapsei) se emit nişte impulsuri laser care fac să ardă vena, pereţii să se lipească prin ardere, vena să se ocluzioneze şi în acest mod să fie scoasă din circuit. Criticile care i se aduc acestei metode sunt legate de temperatura foarte mare folosită, care nu exclude posibilitatea arderii tegumentului (în general vena care este închisă cu laser trebuie să se afle la un minimum de doi centimetri de piele, pentru că dacă este mai aproape există posibilitatea să apară arsuri ale tegumentului). În plus, există şi o rată de recidive (operaţiile sunt un eşec) raportată la 4 ani de 10-12 la sută, care nu este mică.

* Ce înseamnă recidivă varicoasă?

Şi pentru că am vorbit de recidivele varicose, trebuie să ştii că acestea sunt posibile şi atunci când se foloseşte chirurgia fără stripping. Recidivă varicosă adevărată înseamnă că operaţia a fost incomplet sau incorect efectuată, iar varicele apar pe acelaşi loc sau pur şi simplu nu dispar. Chiar dacă varicele operate nu mai reprezintă o problemă, predispoziţia către dilataţii venoase va rămâne însă pentru toată viaţa, pentru că este înscrisă în codul genetic. Aşa că este posibil, fără să fie obligatoriu, ca ulterior operaţiei să se dilate alte vene, din alte zone, şi atunci vor apărea alte varice ce vor necesita o altă intervenţie chirugicală. În acest caz, nu este vorba despre o recidivă adevărată, deşi este percepută de mulţi pacienţi ca o recidivă (se plâng că “au apărut din nou”, însă nu este vorba despre aceleaşi vene, ci de altele). După statistica medicilor români, rata de recidivă este de 7-8 la sută din cazuri, dupa statistica din alte ţări până la 30-40 la sută la 10-15 ani. Sunt chiar situaţii în care la un interval de câteva luni este posibil să se dilate alte vene (la 7-8 pacienţi dintr-o sută).

* Sunt predispuse femeile să facă varice?

Factorul determinat în apariţia varicelor îl reprezintă cel genetic, însă în afara acestuia apariţia bolii varicoase este determinată şi de factori favorizanţi. La femei, este vorba în primul de perioada sarcinii, când profilul hormonal se schimbă, ceea ce face ca pereţii venoşi să fie mai uşor de dilatat. Pe de altă parte, tratamentul anticoncepţional oral poate agrava varicele. Chiar femei tinere (de 10-22 de ani) care i-au anticoncepţionle orale timp îndelungat, vin la medic pentru a fi tratate de varice.

Sporturile de tip volei, baschet, handbal sunt de asemenea factori favorizanţi pentru dezvoltarea varicelor ca şi profesiile care implică ortostatism prelungit (perioadă lungă în care se stă în picioare) de exemplu chirurgii, frizerii, stomatologii, vânzătorii. Nu în ultimul rând, obezitatea este un factor favorizant pentru apariţia varicelor atât la femei cât şi la bărbaţi.

* 25 la sută din populaţie suferă de varice

În rândul populaţiei generale, varicele au o incidenţă extrem de mare, 25 la sută din oamenii obişnuiîi, atât bărbaţi cât şi femei, în procentre aproximativ egale (55 la sută femei, 45 la sută bărbaţi). Motivele pentru care mai mult femeile ajung la medic sunt legate de faptul că ele sunt mai preocupate de această afecţiune, trebuie să treacă prin perioada de graviditate, ceea ce face ca afecţiunea să se agraveaze mai uşor iar femeile să vină mai devreme şi mai frecvent la medic. Procentele înregistrate în România se încadrează în incidenţa medie raportată în Europa şi America de Nord.

Pentru a preveni aprariţia tuturor simptomelor menţionate şi a complicaţiilor, operaţia trebuie făcută atunci când varicele se văd şi nu dor încă. În acest fel şi intervenţia chirugicală va avea o amploare mai mică, numărul de incizii va fi mai mic, afecţiunea este “surpinsă” mai din timp şi nu mai evoluează (numărul venelor dilatate va fi mai mic). Atunci când boala este lăsată să evolueze mai mulţi ani, se observă că dilatarea venelor se face nu numai pe tronsonul principal al venei safene, pe partea interioară a coapsei şi a gambei, ci şi pe lateral, anterior sau posterior pe gambă sau pe coapsă. În această din urmă situaţie şi intervenţia chirugicală va fi mai laborioasă iar posibilele complicaţii mai numeroase.