Din cuprinsul articolului
Arsenie Boca, cunoscut și ca Sfântul Ardealului, a lăsat posterităţii mai multe învăţături despre pocăință, viața curată în familie, post, rugăciune și sănătatea trupului și a sufletului.
În scrierile sale, părintele a vorbit pe înțelesul oamenilor din toate păturile sociale despre durerile și starea de boală a oamenilor, cât și despre cauzele acestora.
Sfântul iubit al Ardealului spunea că nu trebuie să ne sperie necazurile, pentru că „sunt mâna întinsă a milei lui Dumnezeu către noi”.
„Lucrul care îi arde pe toți oamenii este pocăința, pe care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea este bine ca să ne pocăim de bună voie, să nu așteptăm să ne trimită Dumnezeu pocăința prin necazuri de tot felul, căci pricinile pentru care ne trimite Dumnezeu necazurile sunt păcatele noastre.
Deci, dacă pățești necazuri în viață, află că ai făcut greșeli. Necazurile sunt mâna întinsă a milei lui Dumnezeu către noi”, spunea Părintele Arsenie.
Părintele Arsenie Boca: Carnea este o otravă
Iată ce spunea părintele Arsenie Boca despre cauzele care stau în spatele stării de boală a trupului:
- De otrăvuri din lipsa postului. Carnea este o otravă și se mistuie tot cu ajutorul unei otrăvi care este fierea.
- Din naștere, pentru că fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zămislit copilul. Femeilor fugiți de bărbați ca de foc când sunt amețiți de băutură.
- Din desfrânare, pentru că trec măsura cuvenită și încep să-i doară spatele, spinarea, șalele, slăbesc nervii, devin iuți și nerăbdători. Toate acestea, pentru ca nu și-au înfrânat poftele (puterile). Este tocmai ca bogatul care sărăcește. Asa și trupul care și-a mâncat toată vlaga.
Cum să alungi bolile, cearta și paguba din casă
Cearta și neînțelegerea în casă vin din păcate. Toate își au izvorul în păcate, spunea părintele Arsenie.
- Neapărat vine vrajba în casă dacă căsătoria s-a început cu stângul, adică cu desfrânarea.
- Mai vine, apoi, dacă soții trăiesc în căsătorie nelegitimă, sau fără cununie bisericească. Este un prim păcat, pe care toți îl plătesc cu vrajba. De aceea, toți trebuie să intre la cumințenie și să se legiuiască dacă sunt așa.
- Din curvii nemărturisite, făcute înainte sau după căsătorie. Astfel au intrat într-o casă nouă cu o pecete drăcească pe trupul și pe sufletul lor și, pentru că nu s-au mărturisit, acel păcat are să le spargă casa, tocmai pentru că n-au omorât pe diavolul care este cel care făcea acest lucru.
- Lăcomia de avere a unui părinte când și-a măritat fata sau și-a căsătorit feciorul. O asemenea căsătorie nu ține, pentru că s-a făcut cu o lucrare a diavolului.
De vei mărita fata ta numai pentru avere, căsătoria lor va sfârși cu vrajbă sau cu spargerea casei aceleia. Prin urmare, cumințiți-vă părinților cu sfaturile când vă măritați fetele sau vă însurați feciorii.
- Nepotrivirea de vârstă. Sunt părinți care își mărită fetele la 14-16 ani, iar la 18, 19 ani fata lor este văduvă sau divorțată și încă cu copil.
Aceasta din cauza nepotrivirii de vârstă, căci ce poate face o fată așa tânără în fața unui vlăjgan, om în toată firea. Această diferență mare de vârstă este un păcat înaintea lui Dumnezeu. Și din cauza aceasta, casa aceea nu ține ci se sparge și în aceste cazuri parinții trebuie să recunoască că au dat un sfat prost.
- Din negrija de suflet a celor din casă, din negrija de spovedanie, de Sfânta Împărtășanie și de rânduielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindcă dacă nu le păzesc pe acestea, le păzesc pe ale diavolului, și astfel nu pot să aibă liniște.
- Din petrecere fără post. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fiere, care se înmulțește în corpul omului atunci când mănâncă multă carne și nu postește.
Plini de fiere fiind, se umplu de mânie și astfel își sar în cap unii la alții. Așa, pentru o vorbă cât de neînsemnată, pentru o bucată de lemn ce nu e la locul ei, îi sare în cap celuilalt.
- Și o ultima pricină este desfrânarea soților. Dar soții cum desfrânează, când sunt legiuiți? Așa bine, căci nu mai țin seama de miercuri, de vineri, de zilele postului și de sărbători. Nu mai țin nici o rânduială. Și bate Dumnezeu nerânduiala ca să se facă rânduială.