Cum ”păcălim” bătrânețea cu terapia anti-îmbătrânire pusă la punct de Ana Aslan

Ana Aslan. Cum „păcălim” bătrânețea? Încercăm să nu cădem prea repede pradă neplăcerilor cauzate de ea. Specialiștii ne recomandă un stil de viață sănătos, care cuprinde mișcare și o hrană adecvată. Pe lângă acestea, însă, mai sunt câteva „trucuri” pe care le putem folosi împotriva bătrâneții: terapia împotriva îmbătrânirii, cititul, comunicarea.

Folosim „elixirul tinereţii”, senzaţionala invenţie a doctorului Ana Aslan. Descoperirea doamnei profesor Ana Aslan – efectele procainei asupra organismului uman – ajută la înlăturarea elementelor nocive care se acumulează în organism, în celule, precum şi la readucerea celulelor la parametrii normali de funcționare. Dr. Ana Aslan a pus la punct o serie de proceduri medicale – „Terapia Aslan”, bazate pe medicamentul Gerovital.

„O terapie specifică de prevenire a afecțiunilor cronice care pot apărea la vârstnici”, ne spune profesorul Gabriel Prada, directorul medical al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”.
De reținut că această terapie e bine să fie utilizată începând cu vârsta de 40 de ani. Atunci, organismul începe să acumuleze primele modificări de tip degenerativ.

Terapia Aslan

Ce face terapia Aslan? Cum ajută pacientul să recapete un tonus „de tânăr”? Ne-a explicat profesor dr. Gabriel Prada.

„Terapia are efect de epurare, de curăţare a organismului, începând de la nivel celular, de o serie de produşi numiţi «radicali liberi». Aceştia sunt generaţi de organism în condiţii de stres. Inclusiv stresul pe care îl întâlnim în mod curent.

Dar şi cel care apare atunci când avem afecţiuni acute, în condiţii de poluare a mediului, a alimentelor. Toate acestea cresc generarea de radicali liberi în organism, ei putând ajunge la nivele foarte ridicate care epuizează mecanismele naturale de îndepărtare a acestor reziduuri.

Mai există un fenomen – epuizarea enzimatică. Odată cu înaintarea în vârstă, la anumite persoane și la vârste diferite, sistemele enzimatice devin mai puțin eficiente, ca și cum ar dispărea o parte din activitatea respectivă, inclusiv aceste enzime implicate în epurarea radicalilor liberi. Ambele grupe de fenomene conduc la creşterea concentraţiei radicalilor liberi: pe de o parte o producție în exces, din cauza factorilor menţionaţi.

Pe de altă parte, mecanismele de îndepărtare, de epurare, devenite ineficiente, odată cu înaintarea în vârstă. În concentrații mărite, radicalii liberi pot să-și exercite efectele negative asupra celulelor. Mai întâi la nivel subcelular, apoi se produc distrugeri din ce în ce mai mari, până la un moment dat, când un număr suficient de mare de celule sunt alterate și apar manifestările pe care le putem evidenția la examenul clinic.”
Este momentul în care „constatăm în mod clinic o boală, o diagnosticăm”, spune profesorul.

„Procesul este foarte lung, uneori durează 20 de ani şi chiar mai mult. De fapt, bolile cronice degenerative debutează cu mult înaintea momentului diagnosticării lor. În aceste boli – ateroscleroza sistemică, demenţa degenerativă Alzheimer, boala Parkinson – sunt implicaţi radicali liberi, apariţia acestor afecţiuni o putem pune şi pe seama excesului de radicali liberi”, ne spune profesor dr. Prada.

Celula revine la viață

Aşadar, cum acţionează medicamentul inventat de medicul Ana Aslan? „Este un epurator de radicali liberi prin două mecanisme: stimulează mecanismele naturale enzimatice, pe de o parte, şi, pe de altă parte, el însuşi este un epurator de radicali liberi. Adică se curăţă organismul de radicali liberi.

Nu este o curăţare rapidă, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, cu un diuretic, medicament care elimină rapid excesul de apă din organism. Este o curăţare progresivă. Este nevoie de timp pentru a observa efectele clinice în afecţiunile degenerative.” Așadar, acest medicament poate și trebuie să fie utilizat pe termen lung pentru a observa efectele terapeutice.

Dar dacă se întrerupe terapia, ce se întâmplă?

„Nu apar reacții deosebite, nu se întâlnesc fenomene precum cele care apar la unele persoane care întrerup fumatul. Practic, pacientul nu remarcă nici o modificare. În schimb, se reacumulează radicalii liberi în organism şi, astfel, reapar problemele legate de excesul acestor substanţe.”

Creierul poate rămâne tânăr mai multă vreme

Și creierul trebuie ajutat. Neurologii susțin că îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită. Cum? Oamenii trebuie să se odihnească, să doarmă suficient, să citească și să comunice.

Cum ajutăm creierul să rămână tânăr? Ne spune președintele Societății de Neurologie din România, Dafin Mureșanu.

„Prevenţia îmbătrânirii creierului e posibilă la persoane sănătoase. Nu există un remediu unic care să ne ofere garanţia că nu vom îmbătrâni cu creierul, mai târziu. Complexitatea vieţii fiecăruia trebuie ajustată, trebuie să ne alocăm timp pentru a ne odihni, e nevoie de un somn de șapte ore pe noapte, să avem o viață emoțional cognitivă echilibrată, fără exces de emoții.

Să nu plonjăm complet într-o activitate care nu presupune interacțiune umană. Dacă pe parcursul zilei avem numai activitate pe e-mail, la calculator, fără dialog cu alte persoane, apar probleme. De asemenea, supraexpunerea la tehnologii reprezintă un potenţial pericol. Apoi, alimentaţia e fundamentală, trebuie să mâncăm la timp şi echilibrat, e nevoie de alimentaţie sănătoasă”.

Cititul ajută creierul, la fel și comunicarea cu alte persoane.

„Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacțiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă”, completează dr. Dafin Mureşanu.

„Dacă vrem să încetinim procesul de îmbătrânire, trebuie avut grijă de creier în condiţiile în care îmbătrânirea organismului ține de modul în care îmbătrânește creierul. Există un cumul de factori care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuală, stresul”.