Cum ne dăm seama că avem probleme cu ficatul. Cele mai bune alimente care curăţă ficatul bolnav

Persoanele care au o alimentaţie bogată în grăsimi trebuie să ştie că pot oricând să se îmbolnăvească de ficat, iar una dintre cele mai comune boli este aşa-numita „steatoză hepatică” (“ficatul gras”, denumirea populară), care în primele stadii nu dă simptome evidente.

Diagnosticul poate fi pus întâmplător în urma unor teste medicale anormale la examene de rutină, precum transaminaze crescute, sau pe baza unui aspect ecografic sugestiv.

Ficatul, cel mai mare organ al aparatului digestiv care realizeaza sute de funcţii vitale, se poate îmbolnăvi din cauza dereglării metabolismului, iar steatoza hepatică este cea mai des întâlnită afecţiune. Netratată, aceasta poate duce inclusiv la ciroză şi diabet de tip 2.

Specialiştii spun că este vorba de o maladie caracterizată prin acumularea trigliceridelor în celulele hepatice în timpul procesului numit steatoză – reţinerea anormală a lipidelor în interiorul celulelor.

Steatohepatita poate fi alcoolică sau non-alcoolică, cea din urmă fiind asociată cu un proces inflamator ce se poate complica inclusiv prin apariţia unui hepatocarcinom. De asemenea, steatoza hepatică non-alcoolică este adesea asociată cu obezitatea, toleranţa alterată la glucoză şi dislipidemia, fiind considerată manifestarea hepatică a sindromului metabolic.

Printre cauzele apariţiei bolii ficatului gras, cum i se mai spune în termeni populari, se numără stilul de viaţă haotic şi în special alimentaţia nesănătoasă, în special de tip fast-food. În plus, potrivit celor mai recente studii, o cauză foarte probabilă a declanşării acestei maladii este consumul de zahăr.

Deşi ficatul are o mare capacitate de regenerare, expunerea constantă la substanţe toxice, cum ar fi substanţele conţinute de unele medicamente, poate determina leziuni serioase, uneori ireversibile, la nivelul celulelor hepatice.

Cum ne dăm seama că ficatul este bolnav

Manifestările steatozei hepatice sunt diverse, în funcţie de evoluţia bolii, iar printre cele mai frecvente se numară tulburările de tranzit intestinal, starea de oboseală şi slăbiciune, greaţă sau creşterea în greutate.

În fazele mai avansate, ficatul bolnav are simptome mai evidente, precum icter (o îngălbenire a pielii sau a albului ochilor din cauza unui exces de bilirubină, un pigment galbui), edeme sau ascită (acumularea de lichid în cavitatea peritoneală).

De asemenea, pot să apară tulburări de memorie şi de dificultăţi de concentrare. La examenul fizic, medicul poate sesiza o hepatomegalie (mărirea în dimensiuni a ficatului), iar în cazuri mai avansate, cum este ciroza, apare şi splenomegalia (mărirea în volum a splinei).

Persoanele cu afecţiuni hepatice au un nivel scăzut de trombocite, fiind vorba de o afecţiune cunoscută sub denumirea de trombocitopenie, care poate fi extrem de utilă în diagnosticarea bolilor de ficat.

Prevenţia, dar şi terapia steatozei hepatice, atât a celei alcoolice, cât şi a celei nealcoolice, constă, în primul rând, dintr-o serie de măsuri care vizează, pe lângă tratamentul medicamentos recomandat de medic, schimbarea stilului de viaţă.

Este importantă oprirea consumului de alcool, în ambele forme de steatoză, inclusiv a celei nealcoolice, dar şi reducerea greutăţii corporale în situaţia pacienţilor supraponderali sau obezi. De asemenea, medicul poate prescrie administrarea unor produse care conţin aminoacizi esenţiali, fie produse care conţin silimarină, sau alte plante cu rol protector hepatic.

Regim alimentar strict

Se recomandă o dietă bogată în proteine, cu conţinut scăzut de grăsimi şi glucide (în special grăsimile saturate trebuie înlocuite cu cele nesaturate care se găsesc în ulei de măsline, peşte, nuci).

Este importantă reducerea consumului de medicamente şi cure cu antioxidanţi (vitamina C sau E), care să ajute ficatul gras să se cureţe de toxine şi plante medicinal cu rol de protecţie hepatică. Printre alimentele premise se numară cerealele integrale, legumele, fructele, leguminoasele, lactatele degresate, ouăle de prepeliţă, carnea slabă de pui şi vită, somon şi macrou.

Leguminoasele şi cerealale integrale, de exemplu, conţin fibre care ajută organismul să elimine rapid grăsimile nesănătoase, în timp ce peştele este bogat în acizi graşi esenţiali omega 3 şi omega 6, care reduc nivelul de colesterol şi scad numărul trigliceridelor din sânge.