Cum îți afectează stresul inima? Experții avertizează

Cum îți afectează stresul inima? Cu toți suntem familiarizați cu stresul. Pe termen scurt, stresul poate fi de ajutor și chiar te poate ajuta să supraviețuiești în fața pericolului.

De exemplu, dacă vezi un câine mare alergând spre tine, răspunsul la stres al corpului tău te poate ajuta să scapi din cale unui pericol.

Cu toate acestea, atunci când stresul este în curs de desfășurare, acesta poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății fizice și mentale. De fapt, cercetările au arătat că stresul cronic poate fi unul dintre principalii factori de risc pentru bolile de inimă.

Cum poate stresul cronic să crească riscul bolilor de inimă? Dar ce poți face pentru a gestiona stresul într-un mod sănătos?

Stresul este răspunsul corpului tău la un declanșator fizic sau psihologic pe care îl percepi ca provocator sau amenințător. În termeni largi, stresul este o schimbare la care trebuie să te adaptezi.

Deși adesea privim stresul într-o lumină negativă, nu tot stresul este rău. De fapt, stresul bun există și se numește eustres.

Un exemplu de eustres este obținerea unui nou proiect la locul de muncă. Poate fi descurajant la început și pot exista obstacole pe parcurs. Cu toate acestea, vă oferă și dvs. și echipei dvs. șansa de a străluci, de a învăța noi abilități și de a fi recunoscuți pentru munca bună pe care o faceți.

Există și alte două tipuri de stres: stresul acut și cronic. Ambele vă pot afecta corpul și pot provoca schimbări specifice.

Cum îți afectează stresul inima? Experții avertizează

Stresul acut este pe termen scurt și identificabil. De exemplu, este posibil să aveți stres acut atunci când:

• mergeți la un interviu de angajare
• trebuie să vorbească în publicfaceți o vizită la dentist
• rămâne blocat în trafic în drum spre serviciu
• conduc și trebuie să eviți un accident

Când te confrunți cu stres acut, corpul tău recunoaște schimbarea la care trebuie să se adapteze, se confruntă cu ea și apoi revine la o stare normală.

Stresul cronic apare atunci când te confrunți cu o provocare care nu are un final clar. Ca rezultat, rămâneți într-o stare sporită de pregătire pentru a face față unei amenințări continue. Stresul cronic nu oferă corpului șansa de a se recupera și de a reveni la o stare normală.

Când te confrunți cu acest tip de stres, respirația și ritmul cardiac rămân mai rapide, mușchii rămân încordați și este posibil ca sistemul tău digestiv să nu funcționeze așa cum ar trebui. De asemenea, sistemul tău imunitar poate fi mai puțin eficient.

Cum afectează stresul corpul?

Răspunsul la stres este o adaptare care pregătește corpul să facă față unei provocări sau amenințări. Răspunsul la stres începe în creier după ce ai perceput ceva ca fiind stresant sau amenințător, potrivit healthline.com.

În general, există două componente diferite ale răspunsului la stres:

Cortizolul. Când întâlnești un factor de stres, creierul tău își crește producția de cortizol , cunoscut și sub numele de „hormonul stresului”.

Epinefrină și norepinefrină. O altă parte a creierului tău semnalează creșterea producției de hormoni epinefrină și norepinefrină. Această parte a răspunsului la stres este adesea denumită răspunsul „luptă sau fugă”.

Creșterile acestor hormoni vă pregătesc organismul să facă față unei situații stresante prin:

• creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale
• creșterea ritmului respirator
  creșterea fluxului de sânge către mușchii tăi
• scăderea digestiei
• creșterea aprovizionării cu energie

Cum îți afectează stresul inima?

Când stresul devine cronic (de lungă durată sau continuu), acesta poate avea efecte dăunătoare asupra corpului tău . Efectele stresului asupra sănătății inimii au fost studiate de mult timp, mai ales că sistemul cardiovascular este o parte vitală a răspunsului nostru la stres.

Stres legat de muncă. Stresul legat de locul de muncă sau de la locul de muncă a fost asociat cu o creștere cu 40% a riscului de boli cardiovasculare.
Izolare sociala. Izolarea socială și singurătatea au fost legate de riscul de boli cardiovasculare și de o creștere cu 50% a riscului de evenimente cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral .

Stresul în copilărie. Trecerea prin evenimente stresante sau traumatice în copilărie a fost legată de niveluri mai ridicate de inflamație și de o creștere a anumitor factori de risc pentru boli de inimă mai târziu în viață.