Cum influențează somnul stările emoționale?

Somnul joacă un rol-cheie în funcțiile umane și în cunoaștere, afectând învățarea, memoria, recuperarea fizică, metabolismul și imunitatea. Rolul funcțional al somnului este bine documentat la toate speciile, iar mai recent, cercetările au dezvăluit funcția somnului în reglarea emoțiilor. Relația dintre cele două este reciprocă; somnul este crucial pentru sănătatea mentală și fizică, în timp ce reglarea emoțiilor joacă un rol vital în diminuarea efectelor dăunătoare ale stresului emoțional asupra fiziologiei somnului.

Cum afectează somnul procesarea stimulilor pozitivi și negativi?

Este larg acceptat faptul că somnul este puternic implicat în procesarea stresului și a emoțiilor zilnice. Literatura științifică a arătat cum somnul pare să fie esențial pentru capacitatea noastră de a face față stresului emoțional în viața de zi cu zi. S-a constatat că lipsa somnului și insomnia afectează reactivitatea emoțională și socializarea. Efectul somnului a fost bine documentat la diferite niveluri de funcționare, cum ar fi la nivel psihomotor, senzorial-motor și cognitiv; cu toate acestea, efectele emoționale sunt mai puțin descriptive.

Cu toate acestea, în general, s-a documentat că reacția la emoțiile negative este semnificativ îmbunătățită, în timp ce reacțiile la evenimentele pozitive sunt adesea atenuate. Un studiu privind privarea de somn a constatat că răspunsul la stimuli pozitivi a fost mai rapid în raport cu răspunsul provocat de stimuli negativi și neutri. Alte studii au coroborat acest lucru, arătând că pierderea somnului crește rapoartele subiective de stres, anxietate și furie ca răspuns la situații de stres scăzut și crește impulsivitatea față de stimulii negativi. În special, impulsivitatea este corelată cu comportamentul agresiv – o tendință asociată cu privarea de somn.

Efectele lipsei somnului

Într-un alt studiu privind privarea de somn, 33 de participanți au fost supuși la sesiuni repetate de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a determina efectul a 42 de ore de privare de somn și după recuperarea somnului asupra răspunsurilor cerebrale și a ritmului circadian la 33 de participanți sănătoși. Rezultatele au arătat că sentimentele de suferință emoțională ale participanților (afecțiune negativă) au rămas relativ stabile în prima zi, agravându-se ulterior în mod semnificativ după prima și a doua declanșare a melatoninei în ritmul lor circadian, care semnalează somnul.

Perturbarea sau privarea de somn este atât un simptom, cât și un factor de risc pentru mai multe tulburări psihiatrice. În studiile efectuate pe copii și adulți tineri, somnul insuficient a crescut incidentele de confuzie, furie și depresie, alături de sentimente de iritabilitate, agresivitate și frustrare. Acest lucru s-a întâmplat chiar și în doar o singură noapte de privare de somn; subiecții au văzut o creștere a școlilor de psihopatologie pentru anxietate, depresie și paranoia. În cadrul aceluiași grup de cercetare, privarea de somn a fost asociată cu o scădere a capacității de a accepta vina.

Efectele pe termen lung ale lipsei de somn asupra sănătății mintale

Tulburările de somn împiedică sentimentul de bunăstare și pot afecta dezvoltarea și rezultatele prognostice ale tulburărilor afective, cum ar fi depresia. Deoarece atât somnul cu mișcări oculare rapide (REM), cât și cel non-REM (NREM) contribuie la modularea impulsurilor emoționale și motivaționale, aceste două faze ale somnului permit o capacitate emoțională și o adaptabilitate mai mare în timpul stării de veghe.

Un somn sănătos repară activitatea funcțională a creierului și procesarea adaptivă. Integritatea conexiunilor cortexului prefrontal medial-amigdala este importantă în procesele de reglare a emoțiilor. Într-adevăr, o noapte de privare de somn declanșează o amplificare cu 60% a reactivității amigdalei la imagini negative din punct de vedere emoțional în comparație cu o noapte normală de somn.