Cum facem corect diversificarea alimentației la bebeluși. Regulile de aur ale unui educator perinatal

Până la vârsta de 6 luni, singurul aliment care ar trebui oferit bebelușului este laptele matern. Ce facem însă după această vârstă? Cum diversificăm alimentația bebelușului corect? Sunt tot atâtea dileme ale proaspetelor mămici la care răspunde Mihaela
Timofte, educator perinatal Asociația SAMAS, singura rețea de educatori perinatali din țară.

1. De la ce vârstă este indicat să se înceapă diversificarea alimentației beblușilor?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă pȃnă la vȃrsta de 6 luni şi ȋnceperea diversificării după această vȃrstă, ȋn paralel cu alăptarea.

2. Care ar fi cele mai importante reguli atunci când ne pregătim de diversificare?

• primele alimente introduse vor acoperi majoritatea categoriilor alimentare: fibre, carbohidraţi, proteine, grăsimi;
• introducerea alimentelor se va face progresiv, ceea ce ȋnseamnă că se introduce doar un singur aliment nou şi ȋn cantităţi mici, crescȃnd cantitatea treptat;
• fiecare aliment nou va fi testat ȋntre 3-7 zile;
• alimentele trebuie să fie de consistenţă moale;
• alimentele vor fi proaspăt preparate.

3. Când introducem carnea în alimentația bebelușilor? Este una dintre cele mai frecvente dileme ale mămicilor.

Începem  cu legume şi fructe ȋn paralel, de preferat cele de sezon, bine spălate şi preparate termic. Continuăm cu cereale, mai ȋntȃi din grupa celor fără gluten şi apoi şi din cele cu gluten. Cȃnd se ajunge la minimum 100g de legume, se poate adăuga o proteină (carne slabă de curcan, pui, vită, gălbenuş de ou, ficăţei, peşte).

Carnea, atât cea alba cȃt şi cea  roșie, este foarte bogată în proteine, substanțe naturale esențiale pentru majoritatea funcțiilor vitale ale organismului, inclusiv formarea celulelor, țesuturilor, mușchii și pielii.

Proteinele prezente în carne, în comparație cu cele ale altor  alimente (legume, cereale)  care conțin proteine în cantități similare, se numesc „complete” sau de înaltă valoare biologică. Ele conţin, de fapt, toţi  aminoacizi esențiali  care trebuie furnizaţi prin alimentaţie, deoarece organismul nu este în măsură să le producă de la sine.

Carnea este de asemenea, o sursă valoroasă de vitamine din grupul B: B1 (intervine ȋn metabolismul glucidelor), B2 (esențială pentru a obține energie din nutrienți), B12 (esențială pentru celule și pentru producția de celule roșii din sânge) și niacină (servește la metabolismul celular).

Carnea conține şi fier, nutrient absolut necesar organismului, care intră ȋn structura hemoglobinei, transportatorul sanguin de oxigen de la plămȃn spre ţesuturi, şi ȋn structura altor enzime, fiind esenţial ȋn asigurarea unui metabolism normal. Conținutul de fier heminic (din carne roşie, carne de pasăre, peşte) se absoarbe  mai bine (20-50% din cantitatea ingerată ) decȃt cel non heminic (din legume, fructe, cereale).

4. De ce trebuie să ținem cont atunci când cumpărăm carne pentru cel mic și cum o preparăm?

Cumpărată ȋntotdeauna cȃt mai proaspătă (atentie la termenul de valabilitate), carnea se va pregăti separat prin fierbere, la aparatul cu aburi sau la cuptor,  şi se va introduce mixată ȋn piureul sau supa de legume, pentru ȋnceput ȋn cantităţi mici (1-2 linguriţe). Cu cȃt este mai bine gătită, cu atȃt va fi mai bine tolerată de sistemul digestiv al bebeluşului.

Dupa vȃrsta de 9 luni, bebeluşul poate primi perişoare de carne, chifteluţe de carne doar preparate la cuptor, fără adaos de sare sau condimente iuţi.Important este si ca aceste preparate sa fie facute in casa (nu cumparate din comert) iar carnea folosita sa fie carne proaspata si tocata inainte de prepararea mancarii, nu carne tocata cumparata din comert.

5. Mezelurile pot fi incluse în siguranță în alimentația bebelușilor?

Nu sunt recomandate bebeluşilor produse din carne de tipul mezelurilor, conservelor de carne datorită conţinutului ȋn grăsimi saturate, sare, nitriţi.

6. Dați-ne câteva recomandări generale de care să ținem cont pentru siguranța alimentației bebelușului:

În prepararea alimentelor se vor respecta următoarele reguli:

• menţinerea igienei bucătăriei şi a casei;
• menţinerea igienei riguroase a mȃinilor, atȃt a persoanei care pregăteşte masa cȃt şi a copilului ȋnainte de a ȋncepe să mănȃnce;
• spălarea minuţioasă a legumelor şi fructelor, a tuturor suprafeţelor care vin ȋn contact cu alimentele;
• separararea circuitelor alimentare ( cele crude de cele preparate, cu scopul reducerii riscului bolilor induse de alimente);
• prelucrarea şi stocarea corectă a alimentelor;
• interzicerea strictă a consumului alimentelor de natură animală nepregătite.