Cum este afectat creierul de fluctuaţiile nivelului de zahăr din sânge. Semne la care trebuie să fie atenţi pacienţii cu diabet

Unii oameni sunt binecuvântaţi de la naştere cu un control bun al glicemiei, alţii sunt mai vulnerabili din punct de vedere genetic la dezvoltarea rezistenţei la insulină şi a diabetului. În plus, stilul de viaţă nesănătos şi alte afecţiuni medicale pot duce la instalarea diabetului.

Medicii atrag atenţia că unul din efectele nedorite ale diabetului este afectarea memoriei şi a capacităţii de învăţare, dacă nivelul de zahăr din sânge este anormal de scăzut sau ridicat.

Explicaţia ar fi că celulele nervoase funcţionează optim numai atunci când nivelul zahărului din sânge se încadrează în limitele normale. Iar pentru creier este foarte important tipul de zahăr, numit glucoză, care circulă prin sânge şi celule şi este determinat într-o măsură decisivă de ceea ce mâncaţi.

Un studiu efectuat pe 20.000 de persoane a confirmat faptul că diabetul poate duce la declin cognitiv, dacă nu este tratat și atent monitorizat. Potrivit rezultatelor imagistice, diabetul de tip 2 afectează anumite zone din creier, care au nevoie de zahăr pentru a putea funcționa corespunzător. S-a conmstat că anumite persoane cu diabet  prezentau şi declin cognitiv, care precede demenţa şi include episoade de uitare, confuzie şi impulsivitate.

Celulele nervoase nu pot supravieţui şi prospera fără glucoza din sânge, cunoscută şi sub numele de „zahăr din sânge“, scrie Jean Carper în cartea „Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului“, potrivit adevarul.ro.

Două feluri de carbohidrați

De aceea, se recomandă limitarea consumului de grăsimi animale saturate, care poate ajuta mult la evitarea şi corectarea rezistenţei la insulină şi a diabetului. De asemenea, o atenţie sporită trebuie acordată carbohidraţilor – dulciuri şi amidon – pe care îi consumaţi, deoarece pot deregla glicemia şi insulina.

D eexemplu, studiile au arătat că pâinea albă ridică mai rapid glicemia decât îngheţata, iar cartofii albi mai rapid decât zahărul.

Zahărul pe care îl mâncaţi poate fi, din punct de vedere tehnic, un carbohidrat. Sunt două feluri de carbohidraţi: zaharuri simple, printre care zaharoza sau zahărul de masă, şi carburi complexe, cunoscute sub numele de amidon, care există în cartofi, cereale, fructe şi alte legume.

Zaharoza este zahăr de masă rafinat, fructoza este zahărul din fructe, iar glucoza este zahărul din sânge. O înghiţitură de zahăr, ori de cartof, pâine sau paste făinose este descompusă în molecule de glucoză în intestinul subţire. Moleculele sunt apoi transferate în sânge şi creier.

Cum este afectat creierul de nivelul de zahăr din sânge

• Nivelurile ridicate ale insulinei din creier constituie un preludiu al hipertensiunii arteriale, un prim factor de risc pentru declinul intelectual din anii de bătâneţe.
• Nivelurile ridicate ale zahărului din sânge şi ale insulinei tind să facă arterele mai rigide şi mai puţin elastice, împiedicând circulaţia sângelui spre creier.
• Stimulează îngoşarea pereţilor carotidei, iar acest lucru contribuie considerabil la pierderea funcţiei cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
• Rezistenţa la insulină este legată de o sensibilitate la sodiu care tinde să mărească presiunea sângelui, fapt nefavorabil pentru creier.
• Glicemia anormal de ridicată la copiii diabetici poate cauza o scădere semnificativă a coeficientului de inteligenţă.

Semne la care trebuie să fie atenţi pacienţii cu diabet

Multe persoane cu diabet reclamă ca simptome clasice setea excesivă, amorţeli ale mâinilor sau picioarelor, urinarea frecventă, scpderea inexplicabilă în greutate sau oboseala. Însă acestea nu sunt singurele simptome care pot sugera existenţa diabetului zaharat.

Oamenii de ştiinţă susţin că sunt şi alte simptome care pot orienta diagnosticul, pe lângă testele obişnuite de sânge, cum ar fi glicemia, testul de toleranţă la glucoză sau hemoglobina glicozilată (arată media glicemiilor din ultimele 3 luni).

Când valoarea glicemiei prezintă pericole

Glicemia variază pe parcursul zilei, de aceea este măsurată de obicei prin teste de sânge făcute dimineaţa, pe stomacul gol. Astfel, recoltarea sângelui se face înainte de masă, regula fiind să nu se consume alimente sau alte băuturi în afară de apă timp de cel puțin 8 ore.

Când este indicat consultul medical

De asemenea, dacă glicemia este peste 215 mg/dL înseamnă că suferi de diabet, de aceea trebuie să mergi la consultație cât mai repede posibil.

Valorile cuprinse între 120 și 180 mg/dL pe stomacul gol sunt considerate la limită, adică au un risc mediu, probabil ești în fază de pre-diabet și trebuie să îți faci mai des analizele, ca să vezi cum evoluează, iar o glicemie care trece de 300 mg/dL este considerată urgență medicală.