Din cuprinsul articolului
De fiecare dată când se apropie Sărbătorile Pascale, reapare și o întrebare care pune pe pauză chiar și pe cei mai siguri pe gramatică: se spune Paște sau Paști? Scriem „Sărbători fericite de Paște” sau „de Paști”? Și, mai important, există o variantă greșită?
Pentru cine caută un răspuns oficial, dar explicat simplu, iată ce spun dicționarele, Biserica și lingviștii români.
Paște sau Paști? Ambele forme sunt corecte
Potrivit Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), ediția revizuită, forma Paște este corectă ca substantiv propriu masculin, iar pluralul său este Paști. Așadar, sunt permise expresii precum:
-
Sărbătoarea Paștelui
-
Sărbătorile de Paști
-
La Paște, mergem la biserică
Inclusiv în DEX (Dicționarul explicativ al limbii române) sunt acceptate ambele variante, fiind explicate și sensurile diferite: Paști poate desemna atât sărbătoarea religioasă, cât și pâinea sfințită (pască) oferită la biserică în ziua Învierii.
Ce spun lingviștii
Într-o intervenție televizată din 1998, cunoscutul lingvist George Pruteanu a explicat de ce avem aceste două forme și de ce ele nu se exclud una pe cealaltă:
„Paști e pluralul de la pască. Resimțit ca plural, vorbitorii au creat, firesc, singularul Paște. Ambele sunt corecte. Este o falsă problemă să spunem că doar una ar fi acceptată.”
Forma preferată de Biserică
Deși gramatica limbii române acceptă ambele, Biserica Ortodoxă Română recomandă în general folosirea formei Paști. Aceasta apare constant în Sfânta Scriptură, în Cartea de învățătură a diaconului Coresi (1581) și în ediții vechi ale Noului Testament.
Pe platforma oficială Doxologia.ro, se notează:
„Forma Paști se regăsește în tradiția ortodoxă, fiind întâlnită atât în scrierile religioase vechi, cât și în practica liturgică actuală.”
De unde vine cuvântul Paște/Paști
Originea termenului Paște/Paști vine din latină – „pascha”, preluat la rândul său din ebraicul „Pesaḥ”, care înseamnă „a trece peste”. În Vechiul Testament, Pesah marca trecerea evreilor prin Marea Roșie, sub conducerea lui Moise, și ieșirea din robia Egiptului.
Creștinismul a păstrat denumirea, dar a schimbat semnificația: Paștele marchează Învierea lui Hristos, eveniment central pentru credința creștină, petrecut chiar în perioada sărbătorii iudaice.
Alte explicații interesante
-
În tradiția catolică, termenul pascha a fost uneori asociat cu cuvântul latin passio („suferință”), făcând legătura cu Patimile lui Iisus.
-
În limbi germanice, numele sărbătorii nu vine din ebraică sau latină, ci din mitologia păgână. În germană se spune Ostern, iar în engleză Easter, ambele legate de zeița fertilității Eostre, celebrată în timpul primăverii.
De reținut
Dacă scrii Paște sau Paști, o faci corect în ambele cazuri. Poți spune „Sărbători fericite de Paști” la fel de bine cum poți urca tonul solemn în „Sărbătoarea Paștelui”.
Important este contextul și coerența în exprimare, nu etalarea unei singure forme ca fiind „adevărată”. Gramatica, religia și istoria lingvistică s-au întâlnit rareori cu atâta toleranță. Iar Paștele e chiar despre asta: lumină, nu ceartă.
