Din cuprinsul articolului
Atac de panică. Sentimentul copleșitor de frică, senzația de sufocarea și bătăile puternice ale inimii sunt simptomele unui atac de panică. Dacă atacurile de panică se înmulțesc sunt indicate investigații amănunțite deoarece pot avea la bază alte afecțiuni.
”Atacurile de panică pot debuta în urma unui eveniment traumatizant sau fără o cauză aparentă. Câteodată doar gândul la o anumită situație poate crea o stare de anxietate severă. Oamenii care au frecvente atacuri de panică învață să evite situațiile de care le este teamă că vor declanșa un atac sau cele din care nu pot scăpa ușor dacă intervine un atac. Apare astfel o anxietate anticipatorie (o îngrijorare exagerată).
Dacă tiparul de evitare și anxietate este sever, acest comportament se poate transforma în agorafobie (fobie de spații deschise),”, explică Monica Dinulescu, psihoterapeut și trainer formator.
Simptomele unui atac de panică
Principalul simptom al atacurilor de panică este sentimentul copleșitor de frică și anxietate alături de alte reacții fizice. Durata unui atac de panică este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa creşte treptat şi atinge un nivel maximum în aproximativ 10 minute.
Potrivit psihoterapeutului, pentru ca o perioadă distinctă de frică sau disconfort psihic să fie diagnosticată drept atac de panică, este nevoie ca două sau mai multe dintre simptomele de mai jos să fie resimțite:
- frisoane sau valuri de căldură
- transpirație bruscă
- senzație de sufocare
- senzație de amețeală, vârtej sau leșin
- bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
- senzația de pierdere a controlului
- respirație sacadată și senzația de nod în gât sau de strângere a stomacului
- nevoia de a merge des la toaletă
Măsuri de prim ajutor în cazul unui atac de panică
Psihoterapeutul detaliază câteva tehnici prin care puteți trece peste un atac de panică:
- încercăm să ne retragem într-un loc liniștit, să ne așezam, să bem puțină apă. Dacă suntem singuri este recomandat să sunăm o persoană apropiată cu care să putem vorbi despre ceea ce nu se intampla.
- respiratia este foarte importanta. Multe persoane cu atatc de panica au tendinta de a respira scurt, sacadat, superficial. Inspiram si expiram profund, rar, linistit, concentrandu-ne pe respiratie. Odata ce se intaleaza un ritm respirator normal, celelalte simptome vor fi mai usor de inlaturat.
- masajul poate fi de asemenea de un real ajutor. Masam palmele, umerii si zona cefei sau rugam pe cineva apropiat sa o faca.
- Încercăm să ne controlăm gândurile. Cu cât vă veți repeta mai mult în minte „nu pot să ies din această situație” cu atât mai mult va predomina frica.
Pe termen lung
• Mișcare fizică regulată și exerciții de relaxare și respirație
• aromoterapie
• meditație
• este recomandată reducerea sau eliminarea consumului de cofeină, alcool, droguri recreaționale,
• alimentația sănătoasă bazată mai mult pe fructe și legume, evitarea zahărului și a grăsimilor sunt de asemenea importante
Cum tratăm atacul de panică?
Inițial este recomandată o evaluare psihologică.
”Psihoterapia are efect foarte bun, tratând cu succes majoritatea atacurilor de panică. Modificarea tiparului de gândire și comportament se pot face atât prin investigații amănunțite ale istoricului persoanei cât și prin accent asupra abordării situațiilor din prezent.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta este mai uşor de folosit, acționează mai rapid odată ce atacul s-a instalat, este la dispoziția individului, dar efectele sale benefice se pot reduce odată cu renunțarea la tratament. În practica clinică se preferă o îmbinare a celor două modalități de tratament: psihoterapie și (dacă e cazul) tratament medicamentos”, explică Monica Dinulescu.
