Din cuprinsul articolului
Bolile de inimă sunt cauza numărul unu de deces în lume. Cele mai întâlnite sunt hipertensiunea, cardiomiopatia ischemică, tulburările de ritm şi deficienţele valvelor. Asociate, toate aceste afecţiuni conduc la infarct sau insuficienţă cardiacă.
Bărbaţii au un risc cardiac mai mare decât femeile. La fel şi persoanele cu istoric familial. Factorii de risc ce pot fi controlaţi sunt colesterolul crescut, obezitatea, diabetul şi fumatul.
Cum apare infarctul
Ateroscleroza înseamnă îngroşarea şi înfundarea arterelor inimii. Printre cauze se numără fumatul, obezitatea, stresul.
„Placa de aterom formată poate creşte în dimensiuni, formând cheaguri de sânge ce blochează complet arterele şi sistează alimentarea cu sânge a inimii pe o anumită porţiune. Aşa apare infarctul”, explică prof. dr. Maria Dorobanţu, şefa clinicii de cardiologie din cadrul Spitalului de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.
Durerile repetate în piept sunt un simptom al aterosclerozei, însă majoritatea pacienţilor află că au arterele blocate după ce fac un atac.
Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai e alimentată cu sânge, din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Acordarea primului-ajutor în caz de infarct a redus numărul deceselor din ultimii ani.
„Primele semne includ durerile sau presiunea în piept, o apăsare în dreptul zonei lombare, gâtului, braţului sau maxilarului, stări de greaţă, indigestie, arsuri la stomac, oboseală şi anxietate, dificultăţi de respiraţie, bătăi neregulate sau rapide ale inimii”, explică medicul cardiolog Florin Mitu.
Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept, în caz de infarct, ci, mai degrabă, stări de greaţă, pierderea poftei de mâncare, stări de slăbiciune şi tuse.
Ce se întâmplă când inima o ia la goană
Aritmii. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice. Uneori, devin neregulate: când accelerează, când încetinesc. „De regulă, aritmiile cardiace sunt inofensive şi trec repede, însă anumite tipuri pot duce chiar la pierderea cunoştinţei (atunci când pulsul este sub 20 de bătăi pe minut sau peste 200 de bătăi pe minut). Există şi riscul de oprire a inimii (intră în fibrilaţie), fiind necesare măsuri de reanimare (masaj cardiac, respiraţie artificială, defibrilare)”, adaugă medicul Doro banţu.
Şi lipsa de magneziu poate perturba ritmul bătăilor inimii
Cardiomiopatia ischemică descrie modificări ale miocardului. „Inima slăbită nu mai are putere să pompeze sângele în întreg organismul, astfel că el se acumulează în camerele inferioare ale inimii (ventriculi), care se dilată. Muşchiul cardiac îşi pierde forma şi devine tot mai slab”, subliniază medicul.
Insuficienţa cardiacă apare atunci când muşchiul inimii nu mai pompează cantitatea de sânge necesară organismului. Inima nu se opreşte, dar nu mai lucrează la capacitate maximă şi începe să crească în dimensiuni. Poate conduce la accident vascular, infarct şi embolism pulmonar.
TRATAMENT
De la medicamente la bypass coronarian
Bolile de inimă sunt cronice, deci pentru toată viaţa. Ele pot fi controlate cu tratament, care fie reglează tensiunea arterială, ritmul cardiac şi colesterolul, fie îmbunătăţesc capacitatea de pompare a sângelui.
Angioplastia este o procedură nechirurgicală care este folosită pentru a deschide arterele coronare blocate cu ajutorul unui cateter fin şi pentru a revasculariza inima.
Operaţia de bypass coronarian este una din cele ma frecvente operaţii pe cord deschis din lume. O venă sau o arteră este recoltată din altă parte a corpului şi este grefată pe artera bolnavă. Grefa ocoleşte porţiunea blocată din artera coronară şi va aduce sânge bogat în oxigen pentru muşchiul cardiac.
