Cum afectează corpul uman diferenţele mari de temperatură. Boli agravate de stresul termic

Diferenţele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular şi respirator, atrag atenţia medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara.

Potrivit medicilor, cei mai expuşi la această vulnerabilitate sunt copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni preexistente, îndeosebi pacienţii cu boli pulmonare cronice.

Experţii de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara susşin că organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferenţele de temperatură, dar aceasta necesită timp. O diferenţă de 4 grade Celsius este amortizată în 10 până la 12 zile. Diferenţele mari de temperatură pot duce la stres termic, afectând capacitatea corpului de a regla temperatura internă.

”O scădere bruscă şi semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, aşa cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte semnificative asupra corpului uman şi poate fi extrem de periculoasă. Printre efecte se numără constricţia vaselor de sânge periferice, dar şi stresul asupra sistemului cardiovascular.

Diferenţele mari de temperatură pot pune o presiune suplimentară asupra acestuia. Ceea ce se traduce în creşterea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecţiuni cardiace preexistente.

Totodată, respiraţia poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecţiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiţii.

Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanşat adesea în contextul unei scăderi bruşte de temperatură, dar şi pe fondul unei scăderii a imunităţii şi creşterea riscului de infecţie”, explică dr. Adra Truşculescu, medic primar pneumolog la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” Timişoara.

Etape prin care trece organismul în perioada de adaptare

”Această perioadă de adaptare reprezintă un răspuns complex şi eficient al organismului la schimbările de temperatură. Astfel, se accelerează metabolismul celular, pentru ca organismul să producă mai multă energie şi căldura pentru a compensa scăderea de temperatură.

Organismul uman are capacitatea de a se adapta la schimbările de temperatură, menţinând o temperatură corporală constantă. În cazul scăderii temperaturii, organismul accelerează metabolismul, redistribuie sângele către organele vitale şi transpiră mai puţin.

În cazul creşterii temperaturii, organismul transpiră mai mult, reduce metabolismul şi poate adopta un comportament care să ajute la menţinerea temperaturii corporale.

Pacienţii cu boli pulmonare pot fi mai afectaţi de schimbările de temperatură decât persoanele sănătoase. Acest lucru este cauzat de faptul că aceşti pacienţi prezintă dificultăţi în respiraţie, ceea ce le poate face dificilă menţinerea temperaturii corporale constante.

În cazul scăderii temperaturii, pacienţii cu boli pulmonare pot prezenta simptome precum tremurături, frisoane, ameţeli şi concentrare redusă. În cazul creşterii temperaturii, pot prezenta simptome precum lipsa de aer (dispnee), tuse, dureri în piept şi slăbiciune. Este important ca pacienţii cu boli pulmonare cronice să evite să se expună la temperaturi extreme”, subliniază medicul citat de News.ro.

Medicii atrag atenţia că, pentru a minimiza riscurile asociate diferenţelor mari de temperatură, este important să luăm măsuri de protecţie corespunzătoare: stratificare adecvată a îmbrăcămintei – îmbrăcămintea în straturi ajută la menţinerea căldurii corporale; hidratare – consumul adecvat de băuturi calde este esenţial pentru a menţine funcţiile fiziologice în condiţii de temperaturi scăzute; alimentaţie echilibrată – o dietă bogată în nutrimente sprijină metabolismul şi funcţiile organice; activitate fizică moderată – exerciţiile fizice moderate stimulează producţia de căldură internă.