Cum a apărut, de fapt, viaţa pe Terra. Teoria care răstoarnă tot ce ştiam până acum!

Oamenii de știință au găsit noi dovezi geologice privind sursele principale de viaţă pe Terra, despre care se spune că a apărut pentru prima dată în urmă cu peste 4 miliarde de ani, la scurt timp după formarea oceanelor.

Potrivit acestor noi descoperiri, descărcările fulgerelor asociate cu evenimentele vulcanice ar fi putut juca un rol în fixarea azotului, făcându-l disponibil pentru procesele biologice. Se crede că cele mai vechi forme de viață cunoscute sunt microfosilele de bacterii.

În plus, se pare că haosul fulgerelor pe cer a jucat un rol cheie în eliberarea elementelor precum fosforul, făcându-l mai accesibil vieții înfloritoare pe Pământul antic.

Deoarece se crede că Pământul a fost odată mult mai volatil din punct de vedere vulcanic în anii săi mai tineri, descoperirea sugerează că vulcanismul rampant poate fi crucial pentru apariția vieții așa cum o cunoaștem.

„Pentru prima dată, au fost descoperite cantități semnificative de nitrați în depozitele vulcanice din erupții explozive foarte mari”, susţine geologul Adeline Aroskay de la Universitatea Sorbona.

Rol crucial al erupțiilor explozive subaeriene

„Aceste descoperiri oferă suport geologic pentru un rol unic jucat de erupțiile explozive subaeriene în procesele care necesită mare energie, care au fost esențiale în furnizarea de elemente de construcție pentru viață în timpul apariției sale pe Pământ”, a mai spus cercetătoarea.

Unul dintre lucrurile de care are nevoie viața este azotul, un nutrient esențial pentru construirea de lucruri precum proteine, aminoacizi și acizi nucleici. Dar biologia nu-l poate accesa în forma sa atmosferică de azot molecular sau N2, de aceea atomii de azot trebuie despărțiți și fixați pentru a forma compuși mai reactivi, cum ar fi nitrații sau amoniacul, potrivit sciencealert.com.

Înainte de a exista viață pe Terra a fost necesar un proces non-biologic pentru a porni fixarea azotului. Și aici intervine electricitatea – fulgerul. Astfel, descărcările electrice pot fixa azotul, așa cum a fost stabilit pentru prima dată în 1784.

Probe dintr-o serie de depozite vulcanice

Aroskay și echipa ei au găsit nitrați încorporați în depozite vulcanice antice. Oamenii de ştiinţă au colectat probe dintr-o serie de depozite vulcanice în urma erupțiilor vulcanice din Turcia și Peru, care au avut loc cu aproape 20 de milioane de ani în urmă și au căutat în mod special nitrații, care sunt produsul final al oxidării azotului.

De asemenea, au prelevat probe de depozite vulcanice mai tinere, cu o vechime de aproximativ între 75.000 și 55.000 de ani, din erupții mai puțin explozive, fiind găsiţi şi aici nitraţi din rocile vulcanice, ca şi concentrații mari de sulf și clor din zăcăminte. Toate împreună sugerează teoria că fulgerul vulcanic poate fixa azotul în cantități suficient de semnificative pentru a juca un rol în apariția vieții.

„Descoperirile noastre sugerează un rol unic potențial jucat de erupțiile explozive subaeriene în furnizarea de ingrediente esențiale pentru apariția vieții pe Pământ”, a mai spus geologul Adeline Aroskay.