Cu ce ne sunt otrăviți copiii. Director UNICEF: ”Acționează silențios, periclitând sănătatea și dezvoltarea copiilor și putând avea consecințe fatale”

Cu ce ne sunt otrăviți copiii. Intoxicația cu plumb afectează copiii la o scară fără precedent, potrivit unui nou raport lansat azi de către UNICEF și Pure Earth.

Raportul, primul de acest gen, menționează faptul că aproximativ 1 din 3 copii – adică aproape 800 de milioane de copii la nivel mondial – înregistrează o concentrație a plumbului în sânge de minim 5 micrograme pe decilitru (µg/dL), acesta fiind și nivelul în cazul căruia trebuie intervenit, conform Organizației Mondiale a Sănătății și Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite. Aproape jumătate dintre acești copii trăiesc în Asia de Sud.

„Cauzând inițial puține simptome, plumbul acționează silențios, periclitând sănătatea și dezvoltarea copiilor și putând avea consecințe fatale”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Știind cât de răspândită este poluarea cu plumb și înțelegând acțiunea distructivă a acesteia asupra vieții oamenilor și a comunităților, ar trebui întreprinse acțiuni urgente pentru a proteja permanent copiii”.

Raportul, The Toxic Truth: Children’s exposure to lead pollution undermines a generation of potential [Adevărul toxic: Expunerea copiilor la poluarea cu plumb subminează potențialul unei generații întregi], cuprinde o analiză a expunerii la plumb a copiilor realizată de către Institutul pentru Evaluarea Metrică a Sănătății (IHME) și validată printr-un studiu ce a primit aviz favorabil pentru publicarea în revista Environmental Health Perspectives.

Raportul precizează faptul că plumbul este o neurotoxină puternică ce provoacă copiilor daune cerebrale ireversibile. Acesta este deosebit de distructiv în cazul bebelușilor și al copiilor sub cinci ani, deoarece le afectează creierul în plin proces de dezvoltare, cauzându-le sechele neurologice, cognitive și fizice pe viață.

Expunerea la plumb a copiilor este asociată și cu probleme comportamentale și de sănătate mintală, precum și cu o creștere a infracționalității și a violenței. Copiii mai mari se confruntă cu consecințe grave, inclusiv cu un risc crescut de afectare renală și de dezvoltare a unor boli cardiovasculare mai târziu în viață, menționează raportul.

Cu ce ne sunt otrăviți copiii

Conform estimărilor, în țările cu venituri mici și medii, expunerea la plumb a copiilor determină costuri de aproape 1 trilion de dolari prin irosirea potențialului economic al acestor copii pe parcursul vieții.

Raportul remarcă faptul că reciclarea acumulatorilor cu plumb prin metode informale și neconforme standardelor constituie una dintre principalele cauze ale intoxicației cu plumb în rândul copiilor din țările cu venituri mici și medii, în care numărul de autovehicule a crescut de trei ori din anul 2000. Creșterea numărului proprietarilor de autoturisme, asociată cu absența reglementărilor și a infrastructurii necesare reciclării bateriilor auto, a condus la reciclarea în condiții nesigure a aproximativ 50% dintre acumulatorii cu plumb în cadrul economiei informale.

Muncitorii implicați în operațiunile de reciclare periculoase, și adesea ilegale, deschid carcasa bateriilor, varsă acidul și praful de plumb pe sol și topesc plumbul recuperat în cuptoare rudimentare, amplasate în aer liber, care emit fum toxic ce poluează comunitatea din apropriere. De multe ori, muncitorii și comunitatea expusă nici nu știu că plumbul este o neurotoxină puternică.

Alte surse de expunere a copiilor la plumb sunt: plumbul din apă cauzat de utilizarea țevilor din plumb; plumbul rezultat în urma activităților industriale, precum mineritul și reciclarea bateriilor; vopsele și pigmenți pe bază de plumb; benzina cu plumb, al cărei consum a scăzut considerabil în ultimele decenii, dar care a reprezentat, istoric, o importantă sursă; sudarea cu plumb a conservelor; plumbul din condimente, cosmetice, medicamentele ayurvedice, jucării și alte produse de consum. Părinții care, prin prisma ocupațiilor lor, lucrează cu plumb vin deseori acasă cu praf contaminat pe haine, păr, mâini și încălțăminte, expunându-și astfel, fără să vrea, copiii la acest element toxic.

„Vestea bună este că plumbul poate fi reciclat în siguranță, fără a-i expune pe muncitori, pe copiii acestora și comunitățile din apropiere. Zonele contaminate cu plumb pot fi reabilitate și restaurate”, a afirmat Richard Fuller, președintele Pure Earth. „Oamenii pot fi educați cu privire la pericolele prezentate de plumb și pot fi ajutați să se protejeze pe ei înșiși și pe copiii lor. Randamentul investiției este unul enorm: o sănătate mai bună, o productivitate sporită, un coeficient de inteligență mai ridicat, reducerea violenței și un viitor mai strălucit pentru milioane de copii de pe planetă”.

În timp ce, în majoritatea țărilor cu venituri ridicate, nivelul de plumb în sânge a scăzut foarte mult după eliminarea treptată a benzinei cu plumb și a majorității vopselelor pe bază de plumb, valorile înregistrate în rândul copiilor din țările cu venituri mici și medii sunt în continuare ridicate, fiind chiar periculos de mari în multe cazuri, la un deceniu de la renunțarea la benzina cu plumb la nivel global.

Raportul include cinci studii de caz ale unor țări în care poluarea cu plumb și alte deșeuri de metale grele toxice afectează copiii. Aceste studii vizează localitățile Kathgora din Bangladesh, Tbilisi din Georgia, Agbogbloshie din Ghana, Pesarean din Indonezia și statul Morelos din Mexic.

Raportul precizează faptul că guvernele țărilor afectate pot combate poluarea cu plumb și expunerea copiilor printr-o abordare coordonată și concertată în următoarele domenii:

Sisteme de monitorizare și raportare, inclusiv dezvoltarea capacității de testare a concentrației de plumb în sânge.
Măsuri de prevenire și control, inclusiv prevenirea expunerii copiilor în zonele cu risc crescut și a expunerii lor la produsele ce conțin plumb, precum anumite obiecte ceramice, vopsele, jucării și condimente.
Gestionare, tratare și reabilitare, inclusiv consolidarea sistemelor de sănătate, astfel încât să fie echipate corespunzător pentru a putea detecta, monitoriza și trata expunerea la plumb a copiilor, și accesul copiilor la intervenții educaționale mai eficiente și la terapii cognitiv-comportamentale în vederea unei mai bune gestionări a efectelor negative ale expunerii la plumb.
Sensibilizare și schimbarea comportamentului, inclusiv desfășurarea unor campanii continue de educare a populației cu privire la pericolele prezentate de plumb și sursele de expunere la plumb, adresate în mod direct părinților, școlilor, liderilor comunitari și personalului medical.
Legislație și politici, inclusiv elaborarea, implementarea și aplicarea unor standarde de mediu, sănătate și siguranță în procesele de fabricare și reciclare a acumulatorilor cu plumb și a deșeurilor electronice, precum și aplicarea reglementărilor privind protecția mediului și calitatea aerului în cazul operațiunilor de topire.
Acțiuni globale și regionale, inclusiv stabilirea unor unități de măsură standardizate la nivel global pentru verificarea rezultatelor obținute la nivelul sănătății publice, protecției mediului și economiilor locale prin intervențiile ce urmăresc prevenirea poluării, crearea unui registru internațional care că cuprindă rezultatele anonimizate ale studiilor privind nivelul de plumb în sânge și elaborarea unor standarde și norme internaționale pentru reciclarea și transportul bateriilor cu plumb-acid uzate.