sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Din cuprinsul articolului
Cromofobia poate să apară și în urma sindromului de stres post-traumatic. Pacienții afectați de cromofobie experimentează un disconfort intens sau anxietate atunci când sunt expuși culorii care le declanșează fobia. Această reacție poate include simptome precum dificultăți de respirație, transpirații sau chiar atacuri de panică.
Cromofobia poate conduce la izolare socială, deoarece cei afectați evită să părăsească casa din cauza fricii de anumite culori. Această izolare poate avea un impact negativ asupra relațiilor interumane și asupra capacității de muncă a individului.
Fiind o afecțiune din sfera cognitivă, cromofobia poate beneficia de tratament prin psihoterapie și, în unele cazuri, prin utilizarea anumitor medicamente.
Fobiile sunt caracterizate de o frică intensă față de situații sau obiecte care nu sunt în mod normal periculoase. Există fobii care implică culorile și care sunt considerate afecțiuni anxioase reale.
Persoanele cu astfel de fobii au reacții anormale și frici nejustificate față de factori care, în mod obișnuit, nu provoacă frică.
Cromofobia este o fobie specifică din categoria celor legate de culori. Orice obiect care are o anumită culoare poate declanșa această fobie.
Numărul exact al persoanelor care suferă de cromofobie este dificil de determinat, deoarece mulți nu raportează problema medicilor sau pur și simplu nu o recunosc ca fiind o fobie.
Totuși, aproximativ 1 din 10 adulți și 1 din 5 adolescenți experimentează o formă de fobie la un moment dat în viață.
Deși cromofobia poate fi legată de orice culoare, există șanse mai mari ca pacienții să resimtă frică și anxietate față de anumite culori.
Exemple de culori specifice care pot declanșa cromofobia includ portocaliu/auriu, albastru, maro, alb, verde, roz, negru și galben.
Persoanele adulte și copiii cu cromofobie pot prezenta simptome variind de la disconfort intens până la atacuri de panică.
Atunci când sunt expuși culorii care le provoacă teamă, aceștia pot resimți frisoane, amețeli, transpirații excesive, palpitații, greață, dificultăți de respirație, tremurături și alte simptome.
Izolarea socială este o consecință frecventă, deoarece cei afectați aleg să rămână în mediile pe care le pot controla din punct de vedere cromatic.
Deși nu există o cauză specifică, există factori de risc asociate cromofobiei, precum autismul sau alte tulburări de perceptie, istoricul personal de atacuri de panică, alte tulburări de anxietate, depresia, alte fobii și abuzul de substanțe.
Cromofobia poate să apară și în urma sindromului de stres post-traumatic, asociat cu evenimente traumatizante legate de anumite culori.
Diagnosticul de cromofobie și a altor fobii se face în cadrul unei evaluări a sănătății mentale. Medicul psihiatru va discuta cu pacientul despre simptome, debutul acestora și factorii declanșatori. Anamneza este importantă pentru identificarea culorii care provoacă reacțiile specifice.
Discuțiile cu medicul și ședințele de psihoterapie vor contribui la identificarea modelului de patologii psihiatrice și a factorilor de risc.
Tratamentul cromofobiei poate include:
Cromofobia severă poate afecta negativ sănătatea mentală, ducând la izolare socială și depresie. Calitatea vieții poate fi semnificativ afectată.
Cu tratament adecvat, persoanele cu cromofobie pot controla simptomele și își pot îmbunătăți calitatea vieții. Cu toate acestea, terapia poate fi necesară pe termen lung, conform sfatulmedicului.ro.
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București va efectua gratuit pe data…
În săptămâna 4-11 noiembrie 2024, Cristina Demetrescu a explicat că intrarea lui Marte în zodia…
La Spitalul Orășenesc Mioveni din județul Argeș a fost realizată o intervenție chirurgicală remarcabilă în…
Începând cu 1 ianuarie 2025, unii pensionari din România vor beneficia de o majorare a…
Meteorologii au emis noi prognoze pentru iarna 2024-2025, care va aduce surprize. Deși vom avea…
Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie…