Guvernul întârzie asumarea responsabilității pentru criza de medicamente generice. Rezolvarea acesului milioanelor de pacienți români la medicamente accesibile ca preț, este în continuare amânată de către Guvern, scrie Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), într-un comunicat, pe care îl redăm mai jos.
Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piață a medicamentelor generice esențiale, total injustă pentru acestea, va adânci criza de medicamente, care vor continua să fie retrase din piață.
Ceea ce se întâmplă în România, nu are precedent în spațiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget (medicamente) incorect administrat, pe umerii producătorilor de medicamente generice.
APMGR a pus la dispoziția Ministerului și CNAS modele europene de optimizare a bugetului de medicamente, dar se întârzie aplicarea acestora în România.
Proactivitatea și managementul bugetului de medicamente, pot conduce la tratarea mai multor pacienți.
În acest context, de criză a medicamentelor care tratează milioane de pacienți români, Ministerul Sănătății este preocupat de compensarea medicamentelor inovative. Cum am precizat în nenumărate rânduri, prioritară este rezolvarea taxei clawback pentru medicamentele generice, apoi, implementate măsurile de optimizare bugetară, ca de exemplu creșterea adopției de medicamente generice și biosimilare (acestea din urmă doar la 4% în România față de 90% în Norvegia) și generalizarea contractelor cost-volum pentru medicamentele inovative, care au costuri foarte mari.
La ora actuală, în România există un paradox și anume: în condițiile existenței tot mai multor biosimilare pe piață, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puțin, deși prin însăși natura lor permit un acces crescut al pacienților la tratament, reprezentând totodată o soluție de optimizare bugetară la îndemâna autorităților. Acestă soluție este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării acestei soluții, se creează o barieră în accesul pacienților români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde milioane de Euro anual.
Așa cum am mai menționat, este important și urgent să se implementeze, din luna decembrie 2019 urmatoarele măsuri, și anume:
- Ajustarea bugetului de medicamente cu inflația de la nivelul anului 2018, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane RON pe trimestru;
- Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total, pentru că, în cazul acestor medicamente vorbim de dublă taxare;
- Introducerea unui clawback diferențiat și plafonat pentru medicamentele generice și biosimilare, care prin natura lor, reprezintă soluții de optimizare bugetară și acces crescut la tratamente;
APMGR atrage atenția că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienți, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu prețuri mici.
În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât și celor cu preț accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza prețului redus și al sistemului de adaosuri, pentru care toți producătorii sunt obligați să plătească clawback.
Taxa clawback este o barieră reală în calea accesului pacienților la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piață a peste 2.500 de medicamente generice, dar și o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.
