Creștinii o sărbătoresc pe 14 octombrie pe Sfânta Parascheva, cunoscută drept Cuvioasa cea milostivă sau fecioara cu inimă de mamă şi care face parte din alaiul sfintelor fecioare apropiate Maicii lui Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria.
Născută la începutul secolului XI, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, Sfânta Parascheva îşi părăseşte părinţii când nu împlinise încă 20 de ani pentru a se dedica vieţii duhovniceşti.
După ce petrece o perioadă la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, pleacă spre Ierusalim, unde timp de cinci ani va sta într-o mănăstire de călugăriţe, în pustiul Iordanului.
Se reîntoarce în locurile natale după ce un înger îi spune în vis să lase pustiul şi să se întoarcă la „moşia” sa (…) unde se cade să lase “trupul pământului” şi să treacă “din această lume către Dumnezeu”, pe Care L-a iubit.
Potrivit tradiţiei, revine în Epivat şi moare la vârsta de 27 de ani, după doi ani de viaţă austeră trăită în dragoste de Hristos.
Este înmormântată aproape de mare, iar trupul său va fi descoperit, printr-o minune, după câţiva ani, neputrezit, şi va fi aşezat la loc de cinste în biserica „Sfinţilor Apostoli” din Kallicrateia.
După ce au fost prezente în mai multe locuri, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns în ţara noastră în 1641, în biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. În 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaşte ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câţiva ani în Catedrala mitropolitană din Iaşi.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în martie 1944 la Mănăstirea Ciorogârla de lângă Bucureşti, din cauza ofensivei sovietice în Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moaştele sale au fost aşezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din Bucureşti şi readuse în Catedrala mitropolitană din Iaşi pe 26 noiembrie 1944.
Veşmântul Sfintei Parascheva este schimbat, în semn de recunoştinţă şi de mulţumire, de cinci ori pe an, în funcţie de marile sărbători (înainte şi după prăznuirea sfintei, de sărbătoarea Naşterii Domnului, la începutul Postului Mare, în ajunul Învierii Domnului, după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt).
Veşmântul nou este aşezat de fiecare dată peste cel vechi, care care poartă, de altfel, pecetea domnitorului Vasile Lupu şi blestemul Sfântului Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei: “Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Sfânta Cuvioasă păzeşte şi ocroteşte cetatea Iaşilor de peste trei sute şaizeci de ani
Catedrala Mitropolitană din Iaşi, unde se află Moaştele Cuvioasei Parascheva, este loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi care ajung aici an de an şi cu multă credinţă în suflet îi mulţumesc ori îi cer ajutorul pentru vindecare sau pentru ca greutăţile vieţii să fie mai uşoare.
Minunile săvârşite de Cuvioasă sunt nenumarate, spun cei care au trăit aceste experienţe.
