Sari la conținut

Creierul uman procesează acum textele aproape la fel de repede ca imaginile

telefonul mobil
Sursă: UNSPLASH
Obiceiuri periculoase

Un nou studiu arată că creierul uman poate detecta structura lingvistică de bază a unei propoziții scurte în aproximativ 150 de milisecunde, aproximativ viteza unei clipiri.

Potrivit cercetătorilor de la New York University, sistemul de înțelegere a limbajului creierului poate fi capabil să perceapă limbajul în mod similar cu scenele vizuale, a căror esență poate fi înțeleasă rapid dintr-o singură privire.

Creierul uman procesează anumite texte într-o clipită. STUDIU

Cercetătorul principal Liina Pylkkanen, profesor la Departamentul de Lingvistică și Departamentul de Psihologie de la Universitatea New York a explicat că, în esență, textul sau imaginile pot fi preluate și procesate mult mai rapid decât orice ar putea spune cineva unei persoane.

„Capacitatea de procesare a limbajului a creierului uman poate fi mult mai rapidă decât am putea crede. În timpul necesar pentru a auzi o silabă, creierul poate detecta de fapt structura unei propoziții scurte”, a spus Pylkkanen într-un comunicat de presă al universității.

Dezvoltarea rapidă a e-mailului, urmată de texte și rețelele sociale, a promovat un consum rapid și fragmentat de informații, au spus cercetătorii. Mesajele scurte clipesc în mod constant către oameni prin notificări telefonice și platforme online.

„Această schimbare a arătat clar că creierul nostru nu numai că are capacitatea de a procesa instinctiv mesaje rapide, dar poate, de asemenea, să ia decizii rapide pe baza acestora – cum ar fi dacă păstrează sau șterge un e-mail sau cum să răspundă la o scurtă actualizare a rețelelor sociale”, a explicat Pylkkanen.

„Dar cât de bine înțelegem cu adevărat aceste mesaje rapide și cum le gestionează creierul? Faptul că creierul nostru poate, cel puțin într-un fel, să înțeleagă sensul acestor mesaje rapide dintr-o singură privire poate dezvălui ceva fundamental despre potențialul de procesare al sistemului lingvistic.”

Într-o serie de experimente, cercetătorii au măsurat activitatea creierului în timp ce participanții au citit seturi de cuvinte care erau fie fragmente de propoziție reale („asistentele curăță rănile”), fie doar liste de substantive („inima, plămânii, ficatul”).

Înțelegerea propoziției dintr-o privire poate semăna cu percepția rapidă a unei scene vizuale

Studiile, publicate în revista Science Advances și Journal of Neuroscience, au arătat că regiunea creierului folosită pentru înțelegerea limbajului, cortexul temporal stâng, poate face distincția între propoziții simple de trei cuvinte și liste de cuvinte nestructurate la fel de repede. 130 de milisecunde după ce am văzut oricare.

Această viteză sugerează că înțelegerea propoziției dintr-o privire poate semăna cu percepția rapidă a unei scene vizuale, mai degrabă decât cu procesul mai lent, pas cu pas, pe care îl asociem cu limbajul vorbit.

„În intervalul de timp necesar pentru a auzi o silabă, creierul poate detecta de fapt structura unei propoziții de trei cuvinte”, a spus Pylkkanen.

Cortexul temporal stâng a fost capabil să identifice rapid fragmentele de propoziție chiar și atunci când acestea conțineau o eroare de gramatică precum „asistentele curăță rănile” sau nu păreau să aibă niciun sens, au observat cercetătorii.

„Acest lucru sugerează că semnalele reflectă detectarea structurii de bază a frazei, dar nu neapărat alte aspecte ale gramaticii sau semnificației”, a spus cercetătorul principal Jacqueline Fallon, doctorand la Universitatea din Colorado.

Cercetările înrudite au arătat, de asemenea, că creierul poate corecta rapid erorile mici în structura frazei, cum ar fi schimbarea a două cuvinte adiacente pentru a spune „toate sunt pisici drăguțe”.

Acest lucru sugerează că creierul nu numai că recunoaște rapid structura frazei, ci și corectează automat micile greșeli. Astfel, se explică de ce cititorii scapă adesea erori minore și anume, creierul lor le-a corectat deja intern.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel