Creierul adolescenților a îmbătrânit mai repede în primul an de pandemie. Oamenii de știință sunt surprinși

Creierul adolescenților a îmbătrânit mai repede în primul an de pandemie. Oamenii de știință sunt surprinși de efectele negative ale pandmeiei asupra tinerilor și adolescenților.

Zeci de studii au descoperit că sănătatea mintală a tinerilor și adolescenților a avut de suferit în timpul pandemiei. Au fost scoși din școală, departe de prietenii lor și de structurile de sprijin familiare și au fost nevoiți să trăiască cu incertitudinea și teama care a venit odată cu coronavirusul.

Potrivit unui studiu recent, creierul adolescenților din SUA s-a schimbat fizic în timpul pandemiei de Covid-19, îmbătrânind mai repede decât în mod normal. Tinerii participanți la studiu au raportat, de asemenea, simptome mai severe de anxietate, depresie și ceea ce oamenii de știință numesc probleme internalizate – adică sentimente de tristețe, stima de sine scăzută și frică și probleme în reglarea emoțiilor – după primul an de pandemie.

Mulți părinți și-au pierdut locul de muncă. Milioane de copii și-au pierdut părinții și bunicii din cauza Covid-19.

Creierul adolescenților a îmbătrânit mai repede în primul an de pandemie

Studiul, publicat joi în revista Biological Psychiatry: Global Open Science, este unul dintre primii care analizează schimbările fizice ale creierului aduse de stres și anxietate.

Cercetarea provine dintr-un studiu mai amplu în care oamenii de știință au încercat să înțeleagă diferențele de gen în depresie în rândul adolescenților. În urmă cu opt ani, ei au pornit cu un plan de a efectua scanări RMN la 220 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani la fiecare doi ani.

Echipa finalizase două seturi de scanări atunci când pandemia le-a întrerupt cercetările și nu au putut să înceapă scanarea din nou până la sfârșitul anului 2020. Când cercetarea lor a fost întreruptă, echipa a decis că ar fi interesant să studieze efectele pe care acest eveniment stresant le avea asupra creierului în curs de dezvoltare al copiilor.

Scanările pre-pandemice i-ar ajuta să facă această comparație. Cercetătorii au comparat copii din aceleași categorii demografice – inclusiv sexul, vârsta, expunerea la stres și statutul socioeconomic. Pentru a afla vârsta medie a creierului, au trecut scanările RMN printr-un model care reunește datele de la alte scanări. Cercetătorii au comparat scanările RMN a 128 de copii.

Jumătate din scanări au fost efectuate înainte de pandemie, iar cealaltă jumătate la sfârșitul anului 2020. Ei au descoperit că copiii care au trăit primul an al pandemiei aveau vârste ale creierului mai mari decât vârsta lor cronologică.

Creierul care a trecut prin începutul pandemiei a avut o creștere în zona care poate ajuta la reglarea fricii și a stresului, numită amigdala, și în hipocamp, zona creierului care poate controla accesul la amintiri. Țesuturile s-au subțiet în partea creierului care controlează funcționarea executivă, cortexul.

Creierul unui copil se schimbă în mod natural în timp, dar cercetările au descoperit că aceste schimbări fizice se pot accelera atunci când o persoană trece printr-o adversitate semnificativă în copilărie.

„Pandemia nu a fost bună cu sănătatea mintală a adolescenților”

Studiile au arătat că persoanele care sunt expuse la violență, neglijare, sărăcie și probleme familiale la începutul vieții îmbătrânesc mai rapid creierul și pot avea probleme cu sănătatea mintală mai târziu.

Ian Gotlib, autorul principal al noului studiu, a spus că echipa de cercetare se aștepta să găsească problemele legate de anxietate, depresie și problemele internalizate.

„Pandemia nu a fost bună cu sănătatea mintală a adolescenților”, a spus Gotlib, profesor de psihologie la Universitatea Stanford. Dar nu erau exact siguri ce vor găsi cu scanările RMN, potrivit CNN.

„Este întotdeauna interesant să faci o astfel de cercetare atunci când nu ești cu adevărat sigur ce se va întâmpla”, a spus Gotlib. „Aceste efecte au fost interesante și s-au întâmplat destul de repede. A fost doar o oprire de un an, așa că nu știam că efectele asupra creierului vor fi atât de pronunțate după o perioadă scurtă de stres. Au legătură cu dificultățile de sănătate mintală pe care le vedem”, a adăugat el.

Ceea ce nu este clar, a spus el, este dacă modificările creierului vor avea un impact mai târziu în viață. Echipa de cercetare intenționează să scaneze aceiași copii mai târziu pentru a le urmări dezvoltarea creierului.

Există o șansă ca modificările creierului lor să fi fost doar un răspuns imediat la un factor de stres care se va normaliza în timp, a spus el. Echipa intenționează, de asemenea, să se uite la cei 10 copii din studiu care au avut Covid-19 pentru a vedea dacă există un efect diferit. Diferențele fizice par să fie „puțin mai pronunțate” la copiii care au avut Covid, a spus Gotlib.