Covid-19, mai periculos pentru femeile la menopauză. Ce recomandă medicii ginecologi

Covid-19 și menopauza. Multe dintre efectele menopauzei asupra organismului femeilor constituie factori de risc în eventualitatea unei infecții cu Sars-Cov2. 

Covid-19 și menopauza. Modificările hormonale caracteristice perioadei de menopauză contribuie semnificativ la creșterea incidenței bolilor cardiovasculare. Acestea apar, în medie, cu 7-10 ani mai târziu la femei decât la bărbați și sunt asociate cu instalarea menopauzei (hormonii sexuali feminini au funcție de protecție cardiovasculară).  Diabetul de tip 2 poate fi asociat cu scăderea hormonilor sexuali, precum și creșterea în greutate, frecventă în această etapă. Toate aceste modificări constituie factori de risc major în eventualitatea unei infecții cu Covid. 

“Chiar dacă menopauza este o stare fiziologică, nu o boală, modificările hormonale specifice pot duce la o patologie complexă, fapt care face femeile din acestă categorie să fie mai vulnerabile la infecția cu noul coronavirus. Există o serie de studii ce arată că o scădere a estrogenului este asociată cu o vulnerabilitate mai mare în fata virusului și simptome mai severe”, explică Iosif Niculescu, medic ginecolog. 

Covid-19 și menopauza

Menopauza poate avea un impact semnificativ asupra imunității, fiind asociată cu o scădere a celulelor de imunitate (T), ceea ce duce la creșterea frecvenței patologiilor oncologice (cancer de sân, cancer de col uterin, cancer de endometru sau de ovare). 

În această perioadă crește și frecvența reacțiilor inflamatorii, bolilor autoimune, toate acestea considerate de asemenea factori de risc pentru infecția cu Covid-19. 

“30% dintre pacientele care au ajuns la Clinica de Menopauză în ultimul an prezintă deja patologie medicală asociată, mai mult sau mai puțin severă (boli cardiace, boli vasculare, afecțiuni osteo-articulare, obezitate, probleme oncologice, tulburări de statică a organelor genitale – prolaps, tulburări endocrine). Suplimentarea hormonală, acolo unde nu există contraindicație medicală, ajută femeile să treacă mai bine peste această stare fiziologică, dar și să facă mai bine față unei eventuale infecții cu Covid-19”, spune Iosif Niculescu, medic ginecolog. 

Un stil de viață echilibrat este recomandat la menopauză, dar și în contextul pandemiei

Cu atât mai mult în această perioadă, controalele medicale periodice sunt importante pentru a identifica la momentul oportun eventuale afecțiuni ce pot fi tratate sau cel puțin ameliorate prin tratament specific. Controalele interdisciplinare au avantajul unei abordări holistice, integrate, cu rol atât în tratarea, cât și în prevenirea multor boli în această perioadă. 

“Cel mai important lucru, pentru astfel de paciente, este să își ia toate măsurile de precauție recomandate în acestă perioadă. Femeile aflate la menopauză nu trebuie să întârzie consultul anual la medicul ginecolog sau să ezite să contacteze medicul curant atunci când este nevoie. Peste 50% dintre pacientele noastre au fost surprinse să afle că multe lucruri țin doar de propria motivație în contextul situației lor – mișcare, schimbare a comportamentului alimentar, modificări în comportamentul relațional, psihoterapie – pe lângă tratamentele recomandate”, spune Iosif Niculescu.  

Mediplus Clinic, prima clinică de menopauză lansată în România aniversează un an

După 30 de ani de experiență internațională în obstetrică-ginecologie, Dr. Iosif Niculescu a lansat anul trecut, la finalul lunii octombrie, prima clinică de menopauză din România, un concept care vine în întâmpinarea tuturor problemelor asociate menopauzei, testat cu succes mai ales în America de Nord, dar și în țările UE. 

Peste 300 de paciente au trecut în acest an pragul Mediplus Clinic. 

• 75% dintre acestea au venit pentru că au avut simptome ce necesitau intervenție sau tratament, cele mai frecvente fiind modificările fizilogice (tulburări de somn, oboseală, migrene), simptomele vasomotorii (depresie), sindromul urogenital de menopauză, infecțiile urinare sau simptomele psihogene (furie, iritabilitate, anxietate, depresie). Consultul interdisciplinar s-a dovedit benefic în absolut toate aceste cazuri.
• 50% dintre pacientele care s-au prezentat strict în contextul clinicii de menopauză au fost depistate, în urma examinărilor ginecologice sau conexe, cu probleme precum  dismicrobism vaginal, atrofie vaginală importantă cu dispareunie (durere la contact), modificări mai mult sau mai puțin importante ale citologiei cervicale (PAP).
• 75% dintre paciente au avut indicație de suplimentare hormonală pentru rezolvarea problemelor generate de menopauză.
• 10% dintre pacientele care s-au prezentat la clinică au mai puțin de 45 de ani, în acest caz nevoia de suplimentare hormonală a fost absolută.
• A existat un număr mic de paciente (sub 5%) care au refuzat apriori administrarea de hormoni. Fitoestrogenii au reprezentat astfel o opțiune validă în cele mai multe cazuri.
• 25% – fie nu s-au calificat pentru suplimentare hormonală, dată fiind severitatea simptomelor (ușoară), fie au avut contraindicații medicale.
• Există, de asemenea, un procent de 30% ce prezintă, deja, patologie medicală asociată mai mult sau mai puțin severă (boli cardiace, boli vasculare, afecțiuni osteo-articulare, obezitate, probleme oncologice, tulburări de statică a organelor genitale – prolaps, tulburări endocrine). Unele dintre aceste afecțiuni, desigur, contraindică suplimentarea hormonală.

Conform Eurostat, durata medie de viață a unei femei din Europa este estimată la peste 80 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din perioada adultă este trăită în menopauză. Dacă în 1998 erau în evidență 477 de milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creștere (mediana la 54 de ani), deși factorii care induc menopauza timpurie sunt, la rândul lor, tot mai frecvenți în viața femeilor – obezitate, fumat, sedentarism.