Cori Gramescu, despre tulburările de alimentație. Pot avea consecințe grave pe termen lung

Cori Grămescu: Informații despre tulburările de alimentație. Tulburarile de alimentatie sunt afectiuni comportamentale caracterizate prin tulburari severe si persistente ale comportamentelor alimentare asociate cu ganduri si emotii suparatoare. Pot fi afectiuni foarte grave care afecteaza atat functia fizica, cat si functia psihologica si sociala.

Tulburarile de alimentatie implica relatii complexe si daunatoare cu mancarea, alimentatia, exercitiile fizice si imaginea corpului. La nivel global, aceste tulburari afecteaza milioane de femei si barbati si sunt intalnite la toate populatiile, indiferent de varsta, etnie, statut socio-economic, etc.

Tipurile de tulburari de alimentatie includ anorexia nervoasa, bulimia nervoasa, tulburarea de alimentatie excesiva, tulburarea de evitare a consumului de alimente restrictiv si alte tulburari specifice legate de hranire si alimentatie.

Tulburarile de alimentatie,  o reala problema la nivel global

Cori Gramescu, nutritionist si antrenor de pilates explica cum putem recunoaste aceste tipuri de tulburari alimentare, care sunt cele mai comune si mai ales cum le putem trata.

„Tulburarile de alimentatie sunt o reala problema la nivel global. Cel mai adesea se dezvolta in adolescenta si la persoanele adulte tinere, desigur categoria cea mai afectata fiind sexul feminin unde vasta a scazut drastic si intalnim astfel de cazuri inca de la 12 ani. Anorexia nervoasa si bulimia nervoasa sunt mai frecvente la femei, dar toate pot aparea la orice varsta si pot afecta orice sex. 

Tulburarile de alimentatie sunt adesea asociate cu preocuparile legate de mancare, greutate sau forma fizica sau cu anxietatea legata de alimentatie si de consecintele consumului anumitor alimente.

Comportamente asociate cu tulburarile de alimentatie, includ de la alimentatia restrictiva sau evitarea anumitor alimente, alimentatia excesiva, varsaturile autoinduse, abuzul de laxative pana la exercitii fizice compulsive. Aceste comportamente sunt similare cu o dependenta.”, explica nutritionistul.

Tulburarile de alimentatie sunt tulburari complicate si nuantate si variaza de la persoana la persoana. Cu toate acestea, exista unele fapte generale privind tulburarile de alimentatie pe care cercetarile au putut sa le delimiteze in mod clar, indiferent de individ.

Desi cercetarile au descoperit o serie de factori genetici, biologici, comportamentali, psihologici si sociali care pot creste riscul de dezvoltare a tulburarilor alimentare, nu exista o cauza distincta a tulburarilor de alimentatie. Tulburarile de alimentatie pot pune insa viata in pericol si au cea mai mare rata de mortalitate dintre toate bolile mintale.

Principale tipuri de tulburari alimentare

Exista mult mai multe tipuri de tulburari de alimentatie, dar trei dintre acestea sunt cele mai cunoscute si au cele mai grave repercursiuni asupra sanatatii: anorexia nervoasa, bulimia nervoasa si tulburarea de alimentatie excesiva. Fiecare tip are criterii specifice care il diferentiaza de alte boli psihice si tulburari de alimentatie.

Recunoasterea diferentelor distincte intre tulburari poate ajuta la imbunatatirea rezultatelor tratamentului si a recuperarii.

 Anorexia nervoasa

 „Anorexia are cea mai mare mortalitate dintre bolile cu diagnostic psihiatric si poate fi o afectiune foarte grava. Comportamentul de dieta in anorexia nervoasa este determinat de o teama intensa de a creste in greutate sau de a se ingrasa.

Desi unele persoane cu anorexie vor spune ca vor si incearca sa se ingrase, comportamentul lor nu este in concordanta cu aceasta intentie. De exemplu, acestea pot manca doar cantitati mici de alimente cu continut scazut de calorii si pot face exercitii fizice excesive. Unele persoane cu anorexie nervoasa, de asemenea, pot manca in mod intermitent si vor elimina mancarea prin varsaturi sau abuz de laxative.

Tratamentul anorexiei nervoase implica ajutarea celor afectati sa-si normalizeze comportamentele alimentare si de control al greutatii si sa revina la greutatea normala. Evaluarea medicala si tratamentul oricaror afectiuni psihiatrice sau medicale concomitente este o componenta importanta a planului de tratament.

Planul nutritional ar trebui sa se concentreze pe contracararea anxietatii legata de alimentatie si sa exerseze consumul unei game largi si echilibrate de alimente cu densitati calorice diferite in mese regulate. Abordarea nemultumirii corporale este, de asemenea, importanta, dar aceasta dureaza adesea mai mult decat corectarea greutatii si comportamentului alimentar.”, explica Cori Gramescu.

 Bulimia Nervoasa

„Persoanele cu bulimie nervoasa alterneaza in mod obisnuit dieta sau consumul de „alimente sigure” cu continut scazut de calorii, cu consumul excesiv de alimente „interzise” bogate in calorii. Consumul excesiva este definit ca, consumul unei cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp asociat cu un sentiment de pierdere a controlului asupra a ceea ce sau cat de mult mananca. Comportamentul excesiv este de obicei secret si asociat cu sentimente de rusine sau jena. Excesele pot fi foarte mari, iar alimentele sunt adesea consumate rapid, dincolo de satietate pana la greata si disconfort.

Excesele sunt cel putin saptamanal si sunt de obicei urmate de ceea ce se numeste „comportamente compensatorii” pentru a preveni cresterea in greutate. Acestea pot include postul, varsaturile, abuzul de laxative sau exercitiile fizice compulsive. Ca si in cazul anorexiei nervoase, persoanele cu bulimie nervoasa sunt preocupate excesiv de tot ce tine de hrana, greutate sau forma fizica care le afecteaza negativ si in mod disproportionat valoarea de sine.

Persoanele cu bulimie nervoasa pot fi usor subponderale, cu greutate normala, supraponderale sau chiar obeze. Cu toate acestea, daca sunt semnificativ subponderale, se considera ca au anorexie nervoasa de tip binge-eating, nu bulimie nervoasa. Bulimia poate duce la complicatii rare, dar potential fatale.

Monitorizarea medicala in cazurile de bulimie nervoasa severa este importanta pentru a identifica si trata eventualele complicatii, iar terapia cognitiv-comportamentala este tratamentul cu cele mai puternice dovezi. Ajuta pacientii sa isi normalizeze comportamentul alimentar si sa gestioneze gandurile si sentimentele care perpetueaza tulburarea.”, explica specialistul.

Tulburare de alimentatie excesiva

„Ca si in cazul bulimiei nervoase, persoanele cu tulburare de alimentatie excesiva au episoade in care consuma cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp, experimenteaza un sentiment de pierdere a controlului asupra alimentatiei lor si sunt stresate de comportamentul excesiv. Spre deosebire de persoanele cu bulimie nervoasa, totusi, acestea nu folosesc in mod regulat comportamente compensatorii pentru a scapa de alimente prin inducerea varsaturilor, a postului, a exercitiilor fizice sau a abuzului de laxative. Tulburarea de alimentatie excesiva poate duce la complicatii grave de sanatate, inclusiv obezitate, diabet, hipertensiune arteriala si boli cardiovasculare.

Ca si in cazul bulimiei nervoase, cel mai eficient tratament pentru tulburarea de alimentatie excesiva este psihoterapia comportamentala cognitiv-comportamentala individuala sau de grup.”

Ce provoaca tulburarile alimentare?

Exista multi factori genetici, de mediu si sociologici care contribuie la dezvoltarea tulburarilor alimentare.

„Factorii biologici de risc pentru tulburarile de alimentatie includ multi factori genetici, cum ar fi predispozitiile la boli medicale si mentale. Factorii psihologici ai tulburarilor de alimentatie includ un diagnostic concomitent al unei alte tulburari. In plus, exista trasaturi specifice de personalitate despre care cercetarile arata ca pot creste probabilitatea de a dezvolta o tulburare de alimentatie, cum ar fi perfectionismul, stima de sine scazuta, imaginea corporala distorsionata sau impulsivitatea.

Experimentarea unei traume trecute sau prezente creste, de asemenea, probabilitatea de a dezvolta o credinta sau un model alimentar dezordonat. Factorii de mediu includ dinamica care inconjoara o persoana. Aceasta poate include dinamica familiei, deoarece convingerile si discutiile din familie despre greutate, mancare si viziunea de sine sunt asociate cu diagnosticul de tulburare de alimentatie.

Opiniile sociale pe care le absoarbe prin prieteni, amici, retelele sociale, televiziune/filme si cultura consumatorului sunt, de asemenea, legate de dezvoltarea crescuta a tulburarilor de alimentatie.”, potrivit Cori Grămescu.