Din cuprinsul articolului
Copilul dictator sau sindromul traumei pozitive. Avertismentul psihologilor: „Un copil dictator va putea duce la divorțul părinților”
Este din ce în ce mai comun cazul în care copilul este cel care „comandă” în casă. Părinții, din prea multă dragoste pentru copii lor, tind să piardă controlul. Practic, rolurile în familie se schimbă. Iar această schimbare reprezintă o urmare a teoriei, conform căreia cei mici ar trebui să beneficieze de libertate deplină, pentru că, nu-i așa?, ei știu deja ce își doresc și de ce au nevoie.
Specialiștii atenționează că acest obicei nu face decât să dezvolte o nouă afecțiune, numită „sindromul traumei pozitive”.
„Sindromul traumei pozitive se referă la acei copii crescuți într-un mod exagerat de către părinții lor. Sunt acei părinți care își cresc copiii doar cu gesturi de bine, doar cu afirmații pozitive.
Ssunt acei părinți care își laudă copilul pentru absolut orice, indiferent că merită sau nu, sunt acei părinți care oferă copiilor cadouri, bunuri sau tot ce își doresc copiii respectivi fără a îi pune într-o ecuație în care să și merite lucrurile respective”, a explicat psihologul Constantin Cornea, potrivit Antena 3.
Sindromul traumei pozitive va da naștere copilului dictator. Este acel copil care nu ține cont de reguli și care, ajuns la maturitate, va cauza numai probleme, atât lui, cât și celor din jur.
„Avem exemplul copilului din Caragiale, a lui Domnul Goe. În general, copilul dictator este copilul care bate cu piciorul în prag, este cel care bate cu pumnul în masă, este copilul obișnuit să ceară, pentru că a fost obișnuit să primească.
Este o problemă în ziua de astăzi, foarte mulți dintre copii decid unde să meargă părinții, ce să facă părinții, pentru că el este obișnuit să ia decizii încă de la vârste mici. Copilul trebuie să cunoască autoritatea parentală. Bineînțeles, această autoritatea e bine să o câștigăm prin vorbe și nu prin alte gesturi urâte.
Dacă nu avem aceste autoritate asupra copilului, acesta se va transforma în acel mic dictator.
De cele mai multe ori, un copil dictator va putea duce la divorțul părinților, pentru că îl va manipula pe cel mai sensibil în dauna celuilalt părinte, încercând să obțină de la părintele mai sensibil tot ceea ce își dorește el.
În felul acesta, schimbă din nou echilibrul de forță în cuplu, putând ajunge părinții la divorț tocmai pentru că se ceartă”, a declarat Constantin Cornea.
Cum recunoști copilul dictator
- Nu îşi respectă şi nu îşi ascultă părinţii.
- Nu ştie să aibă grijă de ceea ce primeşte.
- Cere să fie în permanenţă în centrul atenţiei, independent de nevoile celor din jur.
- Doreşte să transforme pe oricine are în preajmă în entertainer sau clovn pentru buna lui dispoziţie, independent dacă persoanele respective au disponibilitatea sau starea de spirit pentru ceea ce el îşi doreşte.
- Cere imperativ orice îşi doreşte şi dacă nu primeşte plânge, zbiară, jigneşte.
- Îşi foloseşte părinţii unul împotriva celuilalt, simţind visceral care este părintele care poate ţine cu el în anumite circumstanţe. Astfel se mulează foarte uşor pe părintele care îi oferă ceea ce îşi doreşte, considerându-l pe cel care nu o face un soi de duşman.
- Nu ştie ce înseamnă respectul pentru un copil cu care se joacă, un adult, un om mai în vârstă, o autoritate, considerând că toată lumea trebuie să se învârtă în jurul lui şi doar dorinţele lui contează.
Prea mult bine strică. „Copilul este reflecția modului de creștere a părinților”
„Marea problemă cu acești copii dictatori va fi când ei se vor mări, vor trebui să lupte cu societatea în adevăratul sens al cuvântului și vor vedea că societatea nu le oferă ce le ofereau părinții de obicei.
Acești copii își vor schimba foarte des locul de muncă, vor pleca pentru motive neînsemnate de la un loc de muncă, pentru că i s-a părut că a ridicat cineva tonul sau pentru că i s-a părut că cineva nu îl respectă suficient, deci vor renunța mai târziu cu ușurință la absolut orice, pentru că ei sunt obișnuiți să primească fără niciun efort ceea ce își doresc.
El se va putea schimba eventual mai târziu, dacă va suferi o traumă sau o dramă majoră în viața lui sau dacă părinții vor urma un plan psiho-terapeutic prin care să se schimbe ei.
Pentru că până când ajunge copilul în adolescență, copilul este reflecția modului de creștere a părinților și atunci, de multe ori, părinții vin și spun „nu ne mai înțelegem cu copilul, venim și ți-l aducem ție, repară-l”. Greșit!”, a mai spus Constantin Cornea.
Cum se manifestă sindromul traumei pozitive în adolescenţă şi la maturitate
- Are tendinţa de a chiuli de la ore
- Rezultatele la învăţătură sunt slabe
- Jigneşte colegii sau declanşează certuri cu profesorii
- Foarte mulţi nu îşi termină studiile decât cu intervenţia părinţilor, cu bani, pile, ameninţări
- Provoacă certuri foarte mari între părinţi. El ştie de mic pe care dintre cei doi părinţi poate manipula afectiv sau prin ameninţări şi o face fără nicio urmă de conştiinţă
- Nu se pregăteşte temeinic pentru niciun loc de muncă
- Dezvoltă foarte repede adicţii de: droguri, alcool, ţigări
- Are tendinţa de a şofa beat sau drogat
- Provoacă certuri cu autorităţile: poliţie, medici, profesori
- Cere în permanenţă: bani, valori, bunuri fără să le merite şi chiar când părinţii nu şi le pot permite. În cazul în care nu primeşte ceea ce îşi doreşte, trece cu uşurinţă la ameninţări.
- Intră în găşti sau se asociază cu persoane rău famate
- Cheltuieşte fără noimă bani, încercând să impresioneze pe oricine are în preajmă
- Frecventează cluburi, restaurante, baruri, cafenele, unde cheltuieşte toţi banii pe care îi primeşte
- Fetele au tendinţa de a rămâne însărcinate la vârste mici
- Fetele au tendinţa de a intra în relaţii cu băieţi mai mari decât ele şi să plece de acasă pentru a se muta la partener
- Pot recurge la automutilare sau la tatuaje extreme, la un mod de a se îmbrăca exagerat, la un limbaj obscen
- Pot declanşa scandaluri, certuri, bătăi, atacuri cu arme albe sau cu arme de foc
- Pot provoca accidente de circulaţie
- Pot distruge bunuri personale, ale altor persoane sau bunuri publice
- Pot avea acţiuni agresive faţă de sexul opus
- Pot avea acţiuni agresive asupra animalelor
Din păcate, potrivit specialiștilor, din nefericire, tot mai mulți copii sunt crescuți precum niște mici dictatori. Peste 70-80% dintre adolescenții din ziua de astăzi suferă adevărate traume în propria lor viață pentru că părinții lor le-au învățat cu o metodă de creștere pe care nu o găsesc ca și reflecție în societatea în care trăiesc.
Părinții care descoperă că au tendinţa de a-și creşte copiii greşit, pot apela la ajutorul unui psihoterapeut, pentru a înțelege unde au greşit şi cum pot îndrepta lucrurile.