Din cuprinsul articolului
Noul an aduce directive europene pentru reciclarea hainelor vechi în România: cum se schimbă legislația
Începând cu 1 ianuarie 2025, Uniunea Europeană impune noi reglementări pentru gestionarea deşeurilor textile, iar România va trebui să se alinieze acestor norme. Conform noii directive, colectarea separată a textilelor devine obligatorie, iar românii vor fi nevoiţi să recicleze hainele vechi, pe modelul deja existent al pet-urilor.
Aceste schimbări nu sunt o noutate pentru unele ţări europene care au implementat astfel de reglementări încă din 2020, însă pentru România, procesul de reciclare al hainelor vechi abia începe să se formeze. Până acum, reciclarea hainelor a fost realizată în mod sporadic, fiind în mare parte iniţiative ale magazinelor de profil, iar rata de reciclare a deşeurilor textile era extrem de scăzută.
Potemntialul de creştere este semnificativ
Deşi procesul de reciclare a hainelor în România este încă la început, există un mare potenţial de dezvoltare. Un exemplu de succes este programul RetuRO, care s-a dovedit eficient în colectarea selectivă a deşeurilor de plastic şi în promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu. Aceeaşi abordare poate fi aplicată şi în cazul textilelor. Dacă România îşi va îmbunătăţi infrastructura de colectare şi va educa populaţia în ceea ce priveşte importanţa reciclării hainelor, rata de reciclare ar putea ajunge până la 30%, faţă de doar 10% în prezent.
Realitatea de astăzi: prea puţin reciclat
În momentul de faţă, România colectează aproximativ jumătate de kilogram de deşeuri textile pe cap de locuitor pe an, ceea ce este extrem de puţin comparativ cu alte state europene. De exemplu, în anumite ţări europene, media ajunge la 14 kilograme de haine reciclate anual per persoană. Aceste diferenţe reflectă nu doar o problemă de infrastructură, dar şi o lipsă de educaţie şi conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte impactul deşeurilor textile asupra mediului.
Impactul asupra mediului: deşeurile textile sunt la fel de poluante ca plasticul
Deşi multe dintre hainele vechi ajung la centrele de second-hand sau sunt refolosite, o mare parte ajung totuşi la gunoi. Problemele nu se opresc aici: textilele sunt la fel de poluante ca plasticul, iar majoritatea materialelor nu se biodegradează uşor. De asemenea, fibrele sintetice, care sunt utilizate pe scară largă în industria modei, pot ajunge în final în mediul înconjurător, contribuind la poluarea cu microplastice.
În plus, România a devenit un destinatar important al deşeurilor textile din alte ţări. În mod particular, hainele second-hand, aduse din state mai dezvoltate, sunt vândute pe piaţa locală, dar multe dintre ele ajung să fie deverseze la gunoi atunci când nu mai sunt dorite. Aceasta nu este o problemă exclusivă a României, dar în condiţiile în care taxele de reciclare sunt mult mai mici în ţara noastră comparativ cu restul Europei, impactul asupra mediului este mult mai mare.
Ce se va întâmpla mai departe?
Noul an aduce schimbări importante în modul în care românii vor interacţiona cu reciclarea textilelor. Colectarea separată devine nu doar o necesitate, ci şi o responsabilitate impusă de legislaţia europeană. Este esenţial ca autorităţile din România să dezvolte infrastructura necesară şi să susţină educaţia ecologică a cetăţenilor, iar industria modei trebuie să se implice activ în procesul de reciclare, creând produse mai durabile şi mai uşor de reciclat.
558 de containere de textile, montate în sectorul 3 din București
Această acțiune vine ca răspuns la cerințele legislative și are ca scop îmbunătățirea reciclării și reducerea deșeurilor depozitate. În prezent, în sectorul 3 din București există deja 1.144 de containere pentru deșeuri reciclabile, 719 pentru sticlă și 1.224 de recipiente îngropate, precizează Primăria sectorului 3.
„Amplasăm în Sectorul 3 din București containere destinate deșeurilor textile. Pe lângă pubelele de reciclabil și cele pentru gunoi menajer, vom avea pubele pentru textile. Cum anume colectăm deșeurile? Separat. Nu punem totul laolaltă, pentru că trebuie să reciclăm, avem astfel grijă de resursele noastre”, a transmis primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
Edilul îi îndeamnă pe locuitorii din București să utilizeze corect noile containere, precizând că acestea sunt doar pentru haine și alte materiale textile.
„De aceea fac un apel către locuitorii sectorului 3 să le folosească cu responsabilitate, doar pentru textile, nu pentru altceva. Cu cât colectăm mai corect, cu atât putem recicla mai mult și suntem mai prietenoși cu mediul”, a declarat primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
Ce pot locuitorii din București să arunce în containerele de textile
În aceste containere pentru textile, amplasate în sectorul 3 din București, se pot depozita diverse obiecte textile uzate, inclusiv:
- Haine vechi sau deteriorate
- Accesorii textile (șosete, mănuși)
- Lenjerie de pat și alte textile pentru casă
- Resturi de materiale textile