Din cuprinsul articolului
Alimente bune pentru inimă și creier. O ceașcă de afine sălbatice este mai mult decât o gustare gustoasă, potrivit unui nou studiu de la King’s College London Faculty of Life Sciences and Medicine din Regatul Unit. De asemenea, poate oferi un imbold creierului, poate scădea tensiunea arterială și poate contribui la o mai bună sănătate cardiovasculară.
Un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo a constatat că persoanele care mănâncă afine au o funcție executivă îmbunătățită, o memorie pe termen scurt mai bună și timpi de reacție mai rapizi.
Participanții la studiu care au consumat o băutură zilnică făcută din 26 de grame de pudră de afine sălbatice liofilizate timp de 12 săptămâni au observat o reducere cu 3,59 milimetri de mercur (mmHG) a tensiunii arteriale sistolice și îmbunătățirea funcției vaselor de sânge în comparație cu persoanele care consumau pulbere placebo.
Studiul apare în Jurnaluril Amecan de Nutriție Clinică.
178 de grame de afine pe zi, cantitatea ideală
Studiul a implicat 61 de bărbați și femei sănătoși din Londra, cu vârsta cuprinsă între 65 și 80 de ani. Pe parcursul a 12 săptămâni, jumătate dintre ei au băut în fiecare zi o băutură care conținea 26 g de pudră de afine sălbatice liofilizate, în timp ce cealaltă jumătate a consumat un placebo cu gust, aspect, macronutrienți, fibre și vitamina C.
Este obișnuit ca studiile alimentare să utilizeze substanțe sub formă de pulbere pentru măsurători de precizie.
Cele 26 g de pudră de afine pe care le-au băut participanții în fiecare zi au fost echivalentul a 178 g de afine întregi. Acest lucru înseamnă undeva între 75-80 de afine, deoarece acestea variază în dimensiune.
Investigatorul principal, dr. Ana Rodriguez-Mateos, a remarcat pentru Medical News Today că afinele nu trebuie să fie sălbatice, deoarece „există alte studii care au fost efectuate cu alte tipuri de afine care arată beneficii în sănătatea cognitivă și vasculară”.
Antocianine: pigmenți naturali sănătoși
Cercetătorii cred că efectele benefice ale afinelor se datorează pigmenților lor albaștri numiți antocianine. Fiecare doză zilnică de pulbere de afine sălbatice din studiu a conținut 302 miligrame (mg) de antocianine. Băutura placebo nu a conținut acești pigmenți.
„Antocianinele sunt o clasă de polifenoli”, a explicat Michelle Routhenstein, specialist în sănătatea inimii care nu este implicat în acest studiu.
„Există aproximativ 8.000 de tipuri diferite de polifenoli care oferă beneficii pentru sănătate. Alte tipuri de alimente care au polifenoli benefici includ ceaiul verde, broccoli, perele și condimente precum turmericul și scorțișoara.”
Antocianinele sunt prezente și în căpșuni, zmeură, struguri roșii și legume de culoare violet.
„Există unele dovezi cu privire la beneficiile pentru sănătate ale altor alimente bogate în antocianine și nu există niciun motiv să credem că acestea nu vor funcționa la fel de bine ca afinele, atâta timp cât cantitatea de antocianine furnizată din astfel de alimente este suficientă și că antocianinele sunt bioaccesibile și biodisponibile,” a precizat dr. Ana Rodriguez-Mateos
Cum s-a desfășurat studiul
Dr. Rodriguez-Mateos și co-autorul Dr. Claire Williams au investigat separat beneficiile cognitive și cardiovasculare ale afinelor și au observat rezultate similare.
Drept urmare, a spus dr. Rodriguez-Mateos, „au decis să investigheze simultan efectele asupra funcției vasculare și cognitive într-un singur studiu clinic”.
Cercetătorii și-au propus să măsoare fluxul sanguin cerebral, deoarece alte cercetări au sugerat că acesta poate fi un mecanism din spatele efectelor benefice ale polifenolilor, împreună cu creșterea fluxului sanguin vascular.
În plus, descoperirile recente despre microbiota intestinală și axa intestin-creier i-au determinat să exploreze și această relație.
Cum acționează polifenolii
Mecanismul din spatele efectelor benefice ale polifenolilor nu este încă pe deplin înțeles.
O teorie este că polifenolii „metaboliții pot acționa ca molecule de semnalizare, acționând prin mai multe căi de semnalizare celulară, modulând biodisponibilitatea oxidului nitric și diferite enzime”, a spus dr. Rodriguez-Mateos.
Cercetătorii au descoperit creșteri ale metaboliților de antocianine în urina participanților după perioada de studiu de 12 săptămâni.
Dr. Rodriguez-Mateos este sigur că „mecanismul de acțiune în vasele de sânge este dependent de endoteliu și, prin urmare, este mediat prin calea oxidului nitric.”
Deși studiul a găsit dovezi potrivit cărora afinele au îmbunătățit fluxul sanguin cerebral și vascular, nu au observat nicio diferență în rigiditatea arterială și lipidele din sânge între persoanele care consumă fructe și grupul placebo.
Totuși, „când fluxul sanguin este îmbunătățit, atât inima, cât și creierul beneficiază de sănătate”, a spus Routhenstein.
În ceea ce privește rolul microbiotei intestinale, dr. Rodriguez-Mateos a spus, „o ipoteză pe care am propus-o în studiul nostru este că polifenolii pot acționa prin creșterea abundenței bacteriilor benefice”.
Ea a adăugat că acest lucru trebuie confirmat în studii ulterioare.
Alte alimente bune pentru inimă și creier
Potrivit Asociației Americane a Inimii, sănătatea cardiovasculară și cognitivă este promovată printr-o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, proteine sănătoase, alimente minim procesate și un aport moderat de ulei și sare.
Cercetări recente au indicat că dieta mediteraneană poate fi optimă pentru sănătatea inimii.
Routhenstein a menționat beneficiile „legumelor verzi, în special spanacul și kalele bogate în nitrați, care pot ajuta la dilatarea arterelor”.
„Acest lucru ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin și la îmbunătățirea funcției vasculare, cardiace și cognitive”, a menționat ea.
Există numeroase alte alimente legate de sănătatea cognitivă, a spus Routhenstein. „Grăsimile omega-3 precum somonul sălbatic și sardinele sunt legate de o mai bună cunoaștere datorită conținutului lor bogat în DHAT și proprietăților antiinflamatorii puternice”, a subliniat ea.
În plus, „[unele] studii sugerează că grăsimile nesaturate, cum ar fi grăsimile omega-3, pot ajuta, de asemenea, să scadă nivelurile de beta-amiloid, o componentă în dezvoltarea și progresia bolii Alzheimer.”
