Din cuprinsul articolului
Consumul de aspirină ar putea preveni atacurile de cord, accidentul vascular cerebral și moartea prematură. Supraviețuitorii unui atac de cord ar putea beneficia de pe urma administrării zilnice de aspirină pentru a promova o sănătate mai bună și o viață lungă, potrivit cercetătorilor.
Descoperirile sugerează că a nu lua aspirină așa cum este prescris după un atac de cord este legată de un risc mai mare de a avea un alt atac de cord, un accident vascular cerebral sau deces.
„Recomandăm ca toți pacienții care au avut un atac de cord să rămână aderenți la aspirina lor în conformitate cu ghidurile până când studiile controlate randomizate au dovedit contrariul, iar ghidurile clinice au fost modificate”, a declarat dr. Anna Meta Kristensen, de la Spitalul Bispebjerg și Frederiksberg din Danemarca.
Cercetarea doctorului Kristensen a constat în date culese din registrele de sănătate la nivel național danez. Participanții incluși în cercetare au avut un atac de cord pentru prima dată între 2004 și 2017 și au fost tratați cu un stent coronarian. Tuturor pacienților incluși în date li s-a prescris aspirină în primul an după atac de cord.
Consumul de aspirină previne atacul de cord, AVC și moartea prematură
Pacienții care au fost tratați cu anticoagulante sau au avut un accident vascular cerebral sau un atac de cord recurent în primul an de recuperare au fost excluși din studiu.
„Atât anticoagulantele, cât și inhibitorii P2Y12 sunt agenți care, similar aspirinei, funcționează pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. Prin urmare, pacienții care urmau astfel de tratamente au fost excluși din studiul nostru”, a explicat dr. Kristensen, potrivit Express.
Pentru cei implicați în studiu, aderarea lor la aportul de aspirină a fost evaluată la doi, patru, șase și opt ani după atac de cord. În Danemarca, de fiecare dată când un pacient ia o rețetă de aspirină, data colectării este înregistrată în registre, care au informat rezultatele datelor.
„Am evaluat efectele utilizării pe termen lung a aspirinei la pacienții care nu primeau alte medicamente pentru prevenirea atacului de cord sau a accidentului vascular cerebral”, a adăugat dr. Kristensen.
Aderența generală la consumul de aspirină a scăzut treptat de-a lungul anilor, au remarcat cercetătorii. Cu toate acestea, deși ținând cont de alți factori – cum ar fi vârsta, tensiunea arterială și colesterolul – echipa de cercetare a descoperit în continuare că utilizarea aspirinei reduce riscul unui alt atac de cord, accident vascular cerebral sau deces.
„Rezultatele noastre ar trebui interpretate cu prudență, deoarece arată o asociere, dar nu stabilesc cauzalitatea. În plus, constatările noastre nu pot fi generalizate la toți pacienții care suferă de un atac de cord, deoarece studiul nostru s-a concentrat în mod special pe cei care au primit tratament cu un stent coronarian și nu au luat alte medicamente pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge”, a mai spus dr. Kristensen.