O genă care îi face pe oameni să nu se descurce prea bine în ceea ce priveşte relaţiile de cuplu şi să rămână celibatari pentru toată viaţa a fost descoperită recent de cercetătorii chinezi de la Universitatea din Beijing.
Savanţii chinezi au descoperită o genă specială, denumită „gena singurătăţii”, iar persoanele care prezintă acest fragment de ADN sunt cu 20% mai dispuse să îşi petreacă singure întreaga viaţă, fără un partener de cuplu, informează dailymail.co.uk.
Se crede că gena în cauză, care acţionează prin scăderea concentraţiei de serotonină, un neurotransmiţător care influenţează starea de bună dispoziţie, îi face pe purtătorii ei să se simtă mai puţin confortabil în relaţiile de cuplu.
Astfel, gena singurătăţii îi împiedică pe purtătorii ei să înceapă o relaţie sau, dacă aceştia reuşesc să îşi întemeieze o relaţie, îi determină să se despartă succesiv de toţi partenerii lor de viaţă.
Cercetătorii de la Universitatea Beijing au analizat ADN-urile recoltate din firele de păr prelevate de la aproape 600 de studenţi chinezi, pentru a cerceta structura unei gene, 5-HTA1, care prezintă două mutaţii.
Voluntarii care prezentau mutaţia „G” erau mult mai predispuşi să rămână celibatari în comparaţie cu aceia care erau purtători ai mutaţiei „C”.
Aproximativ 60% dintre voluntarii din grupul cu mutaţia „G” nu se aflau într-o relaţie. În grupul voluntarilor cu mutaţia C acest procent era de 50%.
Această asociere nu a putut fi explicată prin ceilalţi factori care influenţează bunul mers al unei relaţii de cuplu, precum aspectul fizic şi bunăstarea materială.
Elementul cheie al acestei descoperiri pare să fie rolul pe care îl joacă gena 5-HTA1 la nivelul creierului.
Persoanele cu mutaţia G sintetizează mai puţină serotonină, o substanţă chimică din creier ce influenţează starea de dispoziţie şi gradul de fericire al unei persoane.
Cercetătorii ştiau deja că persoanele cu mutaţia „G” întâmpină dificultăţi în găsirea unui partener de viaţă. În plus, acele persoane au tendinţa de a fi nevrotice şi de a suferi de depresie.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.
Cercetătorii chinezi spun că studenţii dispun de mai mult timp liber şi o mai mare libertate în ceea ce priveşte începerea unei relaţii în comparaţie cu restul populaţiei.
În celelalte etape ale vieţii, alţi factori, precum presiunea pusă de părinţi, care îi îndeamnă pe tineri să se căsătorească, pot avea o influenţă mai mare.
În ciuda acestui aspect, savanţii chinezi afirmă că studiul lor „oferă dovada unei contribuţii genetice asupra statutului marital în anumite contexte”.
Alţi oameni de ştiinţă spun că deşi genele influenţează în mod inevitabil relaţiile de cuplu, rolul lor rămâne în cele mai multe cazuri unul destul de mic.
Studiile anterioare au relevat faptul că şansele oamenilor de a se căsători, de a rămâne căsătoriţi şi numărul partenerilor sexuali sunt influenţate de ADN-urile lor.
