Din cuprinsul articolului
Colesterolul se moștenește. Colesterolul este produs în proporţie de 75% de ficat, iar restul de 25% provine din mâncare. Este vital pentru organism, atât timp cât are un nivel normal, pentru că ajută la realizarea proceselor celulare şi chiar previne bolile de inimă. Tot mai mulţi oameni au însă valori mari ale colesterolului din cauza alimentaţiei bogate în grăsimi, a sedentarismului şi a fumatului.
Nu este o boală, nu are simptome, dar macină organismul pe neştiute: se depune pe vasele de sânge şi le îngustează.
Cel mai mare risc este desprinderea de pe artere, blocarea lor şi declanşarea infarctului sau a atacului cerebral.
Care sunt valorile normale
Persoanele peste 20 de ani ar trebui să-şi controleze colesterolul cel puţin o dată la cinci ani. Înainte cu 9-12 ore să faceţi testul, nu trebuie să mâncaţi nimic. În sânge, două treimi este colesterol „rău” (LDL) şi o treime, colesterol „bun” (HDL).
Cel rău se aliază cu alte substanţe şi astupă vasele de sânge. Este normală o valoare LDL sub 100. Colesterolul bun repară ce strică cel rău şi previne blocarea arterelor. Femeile trebuie să aibă o valoare de cel puţin 50, iar bărbaţii- 45.
„Colesterolul total se calculează adunând valorile LDL, HDL şi VLDL (un precursor al colesterolului rău). Un scor sub 200 este normal. Peste 200 înseamnă un risc crescut de boli de inimă. Copiii şi tinerii cu vârste între 2-9 ani trebuie să aibă o valoare a colesterolului sub 170”, precizează conf. dr. Florin Mitu, şeful secţiei de cardiologie a Spitalului Clinic de Recuperare din Iaşi.
Nu doar colesterolul trebuie controlat, ci şi trigliceridele, grăsimea care circulă prin sânge, ce provine din surplusul de calorii. Este normală o valoare sub 150. Obezii, sedentarii, fumătorii sau amatorii de dulciuri au, în general, o valoare mai crescută, deci risc crescut de boli metabolice şi diabet.
Colesterolul se moștenește
Anumite persoane pot moşteni gena care stimulează producţia de colesterol. Pentru alţii, necazurile se trag de la mâncarea grasă, de origine animală. Ouăle şi fructele de mare nu sunt atât de păcătoase pe cât se crede. Doza zilnică de colesterol nu trebuie să depăşească 300 mg, iar un ou conţine 186 mg.
Nu toate grăsimile sunt periculoase. Cam 35% din sursa zilnică de calorii trebuie să provină din acestea. Grăsimile saturate (animale) cresc valoarea LDL, iar cele de tip trans cresc LDL-ul şi, în acelaşi timp, scad HDL-ul. Grăsimile nesaturate (mono şi polinesaturate) cresc colesterolul bun. Se găsesc în ulei de măsline, seminţe, alune şi avocado.
Nu este de ajuns să reduceţi cantitatea de grăsimi, ci şi pe cea de dulciuri şi alte zaharuri.
„Fibrele (se găsesc în cereale integrale, pâine integrală, fructe uscate, legume-păstăi de fasole, mazăre) sunt cel mai mare inamic al colesterolului rău. Peştele gras bogat în Omega 3 (două porţii pe săptămână) îl creşte pe cel bun”, adaugă Mitu.
Până la menopauză, femeile au colesterolul mai mic decât bărbaţii. După menopauză, estrogenul scade şi colesterolul bun începe să se reducă puţin câte puţin, făcându-i loc celui rău.
SFATURI
Medicamente, dacă problema se trage din familie
Colesterolul poate bloca vasele în câţiva ani. Ateroscleroza este reversibilă până la un punct.
Iată câteva sfaturi care vă ajută să reduceţi acest risc:
- Dacă aveţi kilograme în plus, este necesar să slăbiţi;
- Renunţaţi la fumat. Abstinenţa creşte colesterolul bun cu 10%;
- Un program de exerciţii fizice regulat creşte colesterolul bun şi îl scade pe cel rău cu 5% în primele două luni. Aerobicul, înotul şi mersul pe jos sunt cele mai indicate;
- Când colesterolul este moştenire de familie, dieta şi exerciţiile fizice nu ajută în totalitate. Dintre medicamente, statinele sunt prima opţiune. Acestora li se adaugă şi suplimente pe bază de ulei de peşte, niacină sau steroli din plante;
- Reduceţi cantitatea de sare.
