Ciroza: Cum arată palmele tale dacă ai probleme grave cu ficatul

Când vobim de simptome de ciroză, acestea sunt evident, de cele mai multe ori abia când boala a avansat. Există mai multe tipuri de semne care pot anunța o problemă gravă a ficatului, printre care și cele care apar pe piele.  

Ciroza este o boala a ficatului reprezentata de modificarea arhitecturii hepatice prin inlocuirea acesteia cu tesut fibros nefunctional (tesut cicatriceal). Ciroza reprezinta stadiul final de evolutie al bolilor hepatice care determina inflamatie si distructie a hepatocitelor, fiind favorizata de consumul cronic de alcool, steatoza hepatica si infectiile cronice cu VHC si VHB.

Palmele roșii, un posibil semn de ciroză

Palmele roşii pe margini, cu o uşoară nuanţă violet, pot atrage atenţia asupra unor boli ale ficatului- ciroză hepatică, ficat gras etc.

„Inflamarea progresivă a ficatului începe să afecteze funcţia acestuia, astfel că nu mai poate metaboliza hormonii care circulă prin sânge (în special estrogeni). Hormonii se acumulează în exces în sânge, iar vasele de sânge se dilată şi devin mai vizibile”, este explicaţia medicului Aurelia Constantin, medic internist.

Alte simptome de ciroză hepatică

Ciroza hepatica poate evolua asimptomatic pentru perioade de timp indelungat, manifestarile clinice ale persoanelor cu ciroza devenind suparatoare in cazul modificarilor patologice extinse. Tabloul clinic al pacientilor cu ciroza hepatica este alcatuit in mod frecvent de o serie de simptome si manifestari reprezentate de:

• Astenie, fatigabilitate;
• Inapetenta, scadere neintentionata in greutate;
• Sangerari (hemoragii variceale, gingivale, nazale datorate sintezei hepatice deficitare a factorilor de coagulare) echimoze tegumentare, telangiectazii (vene paianjen);
• Icter sclero tegumentar;
• Eliminarea de urini hipercrome si scaune acholice;
• Prurit tegumentar;
• Eritem palmar;
• Edeme ale membrelor inferioare, ascita (ascita in ciroza hepatica reprezinta acumularea de lichid in cavitatea abdominala);
• Hipertensiune portala (cresterea presiunii la nivelul venei porte este favorizata de rezistenta crescuta la nivelul tesutului hepatic care se opune fluxului sangvin normal) care determina aparitia de varice esofagiene;
• La persoanele de sex feminin se poate observa absenta menstruatiei necorelata cu perioada de menopauza
• La barbati ciroza hepatica poate determina aparitia ginecomastiei, atrofiei testiculare si scaderea libidoului;
• Dezorientare temporo spatiala si in cazuri severe coma (encefalopatie hepatica datorata acumularii de toxine la nivel cerebral).Durerea in ciroza hepatica apare in stadiile tardive de evolutie ale bolii si poate prezenta caracter difuz fiind resimtita la nivelul intregului abdomen sau lancinant cu localizare in hipocondrul drept. Durerea abdominala generalizata este mai frecvent intalnita la pacientii cu ascita voluminoasa si splenomegalie secundara cirozei hepatice.

Complicatiile care pot surveni in evolutia cirozei hepatice sunt reprezentate de splenomegalie datorata sechestrarii leucocitelor si trombocitelor la nivelul splinei, infectii-mai ales peritonita intalnita la pacientii cu ascita, malnutritie, fracturi osoase si cancer hepatic.

Sindromul hepatopulmonar se datoreaza dilatarii vascularizatiei pulmonare care favorizeaza hipoxie tisulara si dificultate respiratorie in timp ce sindromul hepatorenal reprezinta o alta complicatie a cirozei hepatice secundara hipertensiunii portale care evolueaza in mod frecvent catre insuficienta renala acuta. Aceste complicatii extrahepatice intalnite in evolutia cronica a cirozei alcatuiesc tabloul clinic al pacientilor cu multiple shock organ failure MSOF cu prognostic nefavorabil, in cazul carora functia hepatica este grav afectata.

Diagnosticul cirozei hepatice

Diagnosticul cirozei hepatice este suspicionat in prezenta semnelor si simptomelor specifice acestei afectiuni decelate de catre medicul specialist in timpul examenului clinic al pacientului si este confirmat prin intermediul investigatiilor paraclinice si imagistice reprezentate de catre:

Punctia biopsie hepatica metoda invaziva de confirmare a diagnosticului de ciroza hepatica si de evaluarea a gravitatii si extinderii fibrozei;
Fibroscan (elastografie tranzitorie), acoustic radiation force impulse ARFI- metode neinvazive de diagnostic si de evaluare a gradului de fibroza hepatica;
Metode imagistice reprezentate de catre ecografie, computer tomograf si rezonanta magnetica nucleara.

Analizele de sange sunt recomandate pentru evaluarea si monitorizarea functiei hepatice si a diferitor organe afectate secundar in cadrul cirozei hepatice: enzime hepatice (TGO, TGP, GGT), bilirubina serica cu fractiunile sale, creatinina serica, serologie pentru hepatita B si C, coagulograma, hemoleucograma, electroforeza proteinelor serice, determinarea albuminei serice, testul Fibromax.

Determinarea de ceruloplasmina (boala Wilson) a anticorpilor anti mitocondriali (ciroza biliara primitiva) si alfa1 antitripsina reprezinta investigatii de laborator au in stabilirea diagnosticului etiologic al cirozei hepatice.

Imagistica medicala utilizata pentru diagnosticarea complicatiilor cirozei hepatice este reprezentata de catre colangiopancreatografia endoscopica retrograda pentru determinarea afectarii ductelor biliare si endoscopia digestiva superioara care evidentiaza dilatatiile varicoase la nivel faringian, cauza principala a hematemezei la cirotici.

Tratamentul in ciroza hepatica

Tratamentul cirozei hepatice are ca obiectiv reducerea simptomatologiei pacientului, a progresiei leziunilor hepatice si prevenirea complicatiilor prin adresarea cauzelor care determina aparitia afectiunii si este reprezentat de catre:

• Renuntarea la consumul de alcool;
• Mentinerea unei greutati corporale adecvate cu ajutorul regimului alimentar si al exercitiilor fizice regulate;
• Tratamentul medicamentos al hepatitelor virale de tip B si C;
• Tratamentul complicatiilor (hipertensiune portala, ascita, splenomegalie, accidente hemoragice, infectii, encefalopatia hepatica) si patologiilor asociate cirozei hepatice (colangita sclerozanta, insuficienta cardiaca cronica);
• Transplantul hepatic se efectueaza in cazul pacientilor cu insuficienta hepatica in stadii terminale.

Bolile genetice care favorizeaza aparitia cirozei hepatice asa cum este deficitul congenital de alfa 1 antitripsina, boala Wilson si hemocromatoza nu pot fi vindecate insa beneficiaza de tratamente specifice pentru reducerea simptomatologiei datorate edemelor periferice, infectiilor si acumularilor de fier si cupru in organism.

Protocolul de tratament al pacientilor cu ciroza hepatica poate include:

• Administrarea de beta blocante pentru scaderea tensiunii arteriale
• Scleroterapie (metoda de tratament a varicelor esofagiene) pentru stoparea hemoragiilor digestive superioare la pacientii cu varice esofagiene;
• Reducerea presiunii la nivelul portei si al hemoragiilor digestive superioare prin realizarea sunturilor splenorenale sau al celor transjugulare intrahepatice portosistemice TIPS (montarea unui stent care sa permita devierea fluxului sangvin din vena porta catre una din venele hepatice);
• Administrarea de lactuloza pentru absorbtia toxinelor din sange care pot favoriza aparitia simptomatologiei specifice encefalopatiei hepatice;
• Evacuarea lichidului de ascita prin administrare de diuretice sau prin efectuare paracentezei (drenare a lichidului intraabdominal);
• Administrarea de antibiotice pentru prevenirea infectiilor bacteriene ale lichidului de ascita.