Din cuprinsul articolului
Varza are un conținut ridicat de fier, sulf și minerale care promovează funcția gastrointestinala. Sucul de varza este, de asemenea, foarte benefic pentru tratamentul ulcerelor stomacale sau intestinale. Totuși, această legumă este interzisă spre consum a persoanelor care suferă de anumite afecțiuni.
Această legumă conține multe fibre vegetale, care stimulează motilitatea intestinală. Consumul acestuia va afecta negativ persoanele cu boli gastro-intestinale, spune dr. Vera Samsonova, medic gastroenterolog.
Medicul sfătuiește pacienții cu afecțiunile indicate mai sus să se evite utilizarea în perioada de exacerbare după un infarct miocardic, a sucului proaspăt de varză. Provoacă eliberarea de acid din stomac, care irită intestinele și provoacă umflare și durere.
Ce să mănânci după un infarct miocardic?
- Multe legume (încearcă să ajungi la 5 porţii pe zi) si fructe proaspete (încearcă să ajungi la două porţii în fiecare zi). Diferite fructe și legume conțin diferite combinații de vitamine și minerale, așa că urmărește să mănânci o varietate cât mai largă;
- Alege tipuri de pâine, cereale, paste, orez şi noodles din cereale integrale (boabe întregi);
- Alege carne slabă (carne roşie de la care a fost taiată grăsimea şi carne de pasăre de curte fără piele); limitează consumul de carne procesată, inclusiv cârnaţii şi carnea afumată ori salamul;
- Consumă două sau trei porţii (150 g) de peşte şi fructe de mare în fiecare săptămână (proaspăt, congelat sau de la conservă);
- Include leguminoasele în cel puţin doua mese pe săptămână (cum ar fi lintea, mazărea galbenă, mazarea verde, boabe de fasole uscate sau din conservă);
- Mănâncă până la 6 ouă în fiecare săptămână;
- Limitează consumul de alimente comandate sau care se pot lua la pachet, deoarece nu poţi fi sigur de ingredientele folosite (produse de patiserie, plăcinte, pizza, chips-uri, peşte prăjit, hamburgeri);
- Limitează consumul de alimente sărate, grase şi care conţin zahăr (de exemplu, cele prăjite de tip „crisps”, prăjituri, biscuiţi, acadele şi ciocolată);
- Alege alternative de lapte, iaurt, brânză (surse de calciu) cu un conţinut scăzut de grăsimi;
- Alege grăsimi şi uleiuri mai sănătoase pentru gătit, pentru micul dejun (margarine tartinabile), dressinguri pentru salată şi maioneze; unele opţiuni potrivite sunt uleiul de canola, de floarea-soarelui, de soia, de măsline, de soia şi de arahide.
Ca gustare, înfruptă-te cu nuci diverse nesărate (simple). - Bea în primul rând apă şi evită băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr. Consumă cu moderaţie cafea şi ceai verde (care sunt băuturi cofeinizate), potrivit doc.ro.
Cine poate mânca varză proaspătă?
Dr. Samsonova este de părere că o persoană sănătoasă poate mânca varză proaspătă fără teamă. Această legumă conține o cantitate mare de acid folic și potasiu, care întăresc vasele de sânge, potrivit Actualno.
Varza albă conține: calciu, care întărește dinții și oasele; acid nicotinic, responsabil pentru eliberarea de energie în timpul procesării carbohidraților și grăsimilor; vitaminele din grupa B (B1, B2, B6), care sunt responsabile pentru sănătatea și frumusețea părului, unghiilor și pielii. Mai mult, reglează activitatea sistemului nervos; potasiu, care este necesar organismului uman pentru funcționarea completă a mușchiului inimii.
Varza ajută la normalizarea tractului gastrointestinal
Leguma are un efect favorabil asupra proceselor metabolice, are un efect analgezic și antiinflamator. Fibrele alimentare conținute în ea elimină perfect colesterolul din corpul uman.
De asemenea, consumul acestei legume ajuta în bolile de rinichi, gastrită cu aciditate scăzută și constipație. Întărește sistemul imunitar și are un efect purificator asupra organismului. În general, varza ajută la normalizarea tractului gastrointestinal, la curățarea organismului de deșeuri și toxine și la reducerea nivelului de colesterol.
„Poți mânca varză sub orice formă și în diferite variante. De exemplu, o salată de varză murată proaspătă sau în combinație cu alte legume, fierte sau înăbușite ca parte a unui prim sau al doilea fel”, spune consultantul în nutriție Toma Shigontseva.
