Nu doar sedentarismul şi alimentaţia nesănătoasă sunt de vină pentru atacul de cord, ci şi infecţiile respiratorii, suplimentele de calciu sau problemele gingiilor
Principalii factori responsabili de infarct sunt fără îndoială alimentaţia, lipsa mişcării şi fumatul. Cardiologii atenţionează însă că există şi cauze mai puţin obişnuite precum: relaţiile afective tensionate, problemele gingiilor sau depresia, cu un impact semnificativ asupra sănătăţii cordului.
1. Suplimentele de calciu
Un studiu recent al revistei ,,Heart”, făcut pe 23.000 de persoane, a demonstrat că cei care apelează la suplimente de calciu sunt mai expuşi riscului de a face un atac de cord. Alături de colesterol, calciul este implicat în întărirea şi îngustarea vaselor de sânge, adică în apariţia aterosclerozei. Din motive care rămân neclare, atunci când nivelul de calciu creşte brusc, acest mineral pare să ajungă în depozitele de pe pereţii arterelor, proces care contribuie la apariţia infarctului miocardic.
,,Trebuie avut în vedere că suplimentele de calciu autoadministrate (fără recomandarea unui medic) şi fără coadministrare de vitamina D pot creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare şi de infarct miocardic”, ne-a explicat medicul cardiolog Luminiţa Iliuţă.
2. Infecţiile respiratorii
Dacă sunteţi diagnosticat cu gripă sau alte infecţii ale tractului respirator, aveţi un risc de cinci ori mai mare de a face un atac de cord. Motivul: infecţiile pot determina o reacţie inflamatorie care poate declanşa infarctul sau un accident vascular cerebral. „În timpul şi la 10 zile de la o infecţie respiratorie acută, există un risc considerabil de a dezvolta un infarct miocardic, din cauza sindromului inflamator, al febrei şi al deshidratării, factori care pot favoriza apariţia cheagurilor de sânge” a adăugat cardiologul Luminiţa Iliuţă.
3. Bolile de rinichi
Şi problemele de la nivelul rinichilor pot mări riscul unui atac de cord, conform unui studiu al cercetătorilor din Rotterdam. ,,Se consideră că prezenţa insuficienţei renale exacerbează efectul factorilor de risc cardiovascular, promovând, astfel, procesul de ateroscleroză’‘, a mai completat cardiologul Luminiţa Iliuţă.
4. Probleme ale gingiilor
Datele statistice indică faptul că afecţiunile cronice ale gingiilor pot contribui la evoluţia celor cardiace. În bolile inimii, prezenţa unei afecţiuni gingivale permite intrarea bacteriilor în fluxul sangvin, unde aderă la depozitele adipoase din vasele de sânge. „Focarele infecţioase din cavitatea bucală pot reprezenta o sursă de microbi care ajung în circulaţia sangvină”, a mai explicat medicul Luminiţa Iliuţă.
5. Depresia şi relaţiile afective tensionate
Un studiu elaborat de National Heart Foundation subliniază că depresia provoacă la fel de multe boli de inimă ca şi fumatul, un nivel ridicat al colesterolului sau hipertensiunea.
Explicaţia: depresia poate afecta funcţiile inimii prin influenţa directă asupra sistemului nervos şi cardiovascular, prin creşterea inflamaţiei vaselor de sânge. De asemenea, depresia ar putea avea un impact indirect deoarece încurajează comportamentele nesănătoase ca fumatul şi consumul de alcool, comportamente care periclitează sănătatea inimii. O relaţie negativă cu partenerul de viaţă poate afecta inima, la propriu. Cei care nu au o legătură armonioasă cu persoanele apropiate sunt mai supuşi stresului fapt care le măreşte cu 43% riscul de a avea probleme cu inima, conform unui studiu al Universităţii din Londra.
