Cinci cancere silențioase și dificil de diagnosticat

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul cuprinde un grup larg de afecțiuni care pot apărea în aproape orice parte a corpului uman. Pentru a da o definiție simplă, OMS afirmă că un cancer apare atunci când un grup de celule crește neregulat și necontrolat.

Mai mult, aceste celule pot duce la complicații mai grave atunci când invadează alte părți ale corpului decât cele în care au crescut inițial.

„Cancerul este a doua cauză principală de deces în lume; în 2018 a provocat 9,6 milioane de decese, adică unul din șase”, avertizează OMS pe site-ul său oficial. Aceasta a mai precizat că, în rândul femeilor, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cancerul de sân, colorectal, pulmonar, de col uterin și tiroidian.

Pe de altă parte, în rândul bărbaților, există o prevalență mai mare a cancerului pulmonar, de prostată, colorectal, de stomac și de ficat.

Unul dintre principalele instrumente de îmbunătățire a calității vieții și a șanselor de vindecare a pacienților cu cancer este depistarea precoce. Dacă medicii identifică cancerul în stadii incipiente, îl pot ataca mai eficient, iar oamenii vor suferi mai puțin din cauza consecințelor acestuia.

Cu toate acestea, există unele tipuri de cancer care sunt cunoscute popular ca fiind „silențioase” tocmai pentru că simptomele lor pot fi greu de perceput, mai ales în stadiile incipiente.

Cinci cancere tăcute

Cancerul pancreatic: Potrivit Societății Americane de Cancer, cancerul pancreatic este destul de dificil de diagnosticat în stadii incipiente, deoarece se găsește într-o „regiune profundă” a corpului. „De obicei, oamenii nu au simptome până când cancerul nu a crescut foarte mult sau s-a răspândit deja la alte organe”, a precizat organizația. Aceasta a subliniat că nu există teste de diagnosticare fizică pentru a confirma prezența acestui cancer. Singura alternativă în prezent este reprezentată de testele genetice, care se fac mai ales pe persoane ale căror rude au avut deja această boală.

Cancerul pulmonar

Acest tip de cancer este deosebit de dificil de detectat, deoarece simptomele sale nu apar decât atunci când boala este deja foarte avansată. Deși autoritățile au încercat să îmbunătățească diagnosticarea cu ajutorul radiografiilor toracice, acestea nu au avut același succes.

„În ultimii ani, un test cunoscut sub numele de tomografie computerizată cu doză mică (LDCT) a fost studiat la persoanele cu un risc crescut de cancer pulmonar. LDCT poate ajuta la găsirea zonelor anormale din plămâni care pot fi cancer”, a precizat Societatea Americană de Cancer.

Cancerul de rinichi

Deși diagnosticarea precoce a cancerului de rinichi este mai frecventă, acesta este, de asemenea, adesea detectat doar în stadii avansate. Motivul? Societatea Americană de Cancer a explicat că acest lucru se datorează faptului că, uneori, tumorile care apar la nivelul rinichiului cresc în dimensiuni fără să provoace niciun disconfort. De asemenea, se datorează și faptului că rinichii nu sunt ușor de palpat la examenele fizice și nu există teste de diagnosticare recomandate persoanelor care prezintă un risc scăzut.

Cancerul esofagian

Acesta este un alt tip de cancer care generează simptome doar după ce a avansat în organism. „În prezent, nicio organizație profesională din Statele Unite nu recomandă depistarea cancerului esofagian la publicul larg”, a precizat Societatea Americană de Cancer. Explicația este că depistarea tuturor nu reduce neapărat rata mortalității. Cu toate acestea, depistează pacienții vulnerabili, cum ar fi cei cu o afecțiune numită esofagul Barrett.

Limfom sau tumoare limfoidă malignă

Spitalul San José, din Bogotá, a subliniat că acest cancer poate fi dificil de detectat cu precizie, deoarece simptomele sale pot semăna cu alte afecțiuni, cum ar fi, de exemplu, gripa. Printre altele, provoacă febră, oboseală, transpirație excesivă noaptea, tuse și dureri în piept sau în abdomen. Cu toate acestea, are și alte simptome caracteristice care pot ajuta la diagnosticare, cum ar fi ganglionii măriți la nivelul gâtului, axilelor sau inghinală și persistența ganglionilor măriți timp de mai mult de 4 săptămâni.