Chirurgia valvulară minim invazivă, soluția pentru bolile cu cea mai mare rată de mortalitate

Afecțiuni care în trecut te condamnau la moarte sunt rezolvate astăzi pe cale chirurgicală, chiar și atunci când, teoretic, pacientul n-ar putea suporta o operație. Pentru că tehnica modernă a evoluat atât de mult încât totul se poate face la microscop. Și, pe măsură ce trece timpul, se vor face și mai multe

Dana Lascu

Conform raportului din 2015 a Băncii Mondiale, România ocupă locul 1 la mortalitatea din cauze cardiovasculare în Europa, cu un număr de 108.9 decese la 100.000 de locuitori, față de media UE (43.8 la 100.000 de locuitori). Statistica nu arată însă și gravitatea situației la nivelul pacienților. Unii dintre ei, până nu demult, nu aveau nicio șansă să fie operați, pentru că nu ar fi putut suporta o intervenție chirurgicală clasică, cu bătrânul bisturiu, atestat pentru prima dată documentar în anul 1564.

Operație „la milimetru”

În viitorul imediat, pacienții operați pe inimă prin chirurgia valvulară minim invazivă vor rămâne cu semne atât de mici, încât nici nu își vor mai putea da seama, la câteva luni de la externare, că au trecut printr-o intervenție chirurgicală. Aceasta pentru că o mare parte din afecțiunile cardiace se pot trata deja prin abordarea minim invazivă! Cei doi specialiști consultați de Doctorul zilei ne-au explicat că avantajele acestei metode sunt multiple: spitalizare mai scurtă, cicatrici postoperatorii mici, traumă mai mică pentru organism, recuperare postoperatorie rapidă. „În continuare, într-o clasificare a cauzelor de morbiditate și mortalitate în țările în curs de dezvoltare, dar și în cele dezvoltate, bolile cardiovasculare sunt principalele cauze. Unele sunt tratabile cu medicamente, altele necesită proceduri intervenționale sau intervenții chirurgicale. În această societate în care trăim contra cronometru, și chirurgia cardiacă tinde să se dezvolte într-o direcție care permite spitalizări mai scurte cu recuperare mai rapidă, mai ușor tolerată de pacienți și cu avantajul reintegrării în activitățile sociale mai repede” explică conf. univ. dr. Victor Costache.

Avantajele acestui tip de intervenții

Pacienți care înainte erau considerați cu risc prea ridicat pentru a suferi o operație pe inimă au acum șansa să tră- iască. Cel mai mare impact este asupra segmentului cel mai afectat de boli cardiovasculare, populația de vârsta a treia. Chiar și acum, mulți pacienți nu iau în calcul o intervenție care ar putea să le prelungească speranța de viață semnificativ, considerându-le prea riscante. „În cazul intervențiilor minim invazive, avantajele sunt multiple. Cicatricile au risc mai redus de vindecare dificilă. Recuperarea după operație este mai ușoară, restricțiile de mișcare sunt mai lejere. Nu trebuie neglijat nici aspectul estetic – cicatricile sunt mici, ușor de mascat s“, explică dr. Emanuela Ciobanu, medic specialist chirurgie cardiovasculară.

Cum se tratează defectul septal atrial

● Este cea mai frecventă afecțiune congenitală;

● Poate fi de cele mai multe ori remediată prin procedee intervenționale;

● „Dacă defectul este destul de mic și anatomic «prietenos» se introduce, printr-o procedură percutanată, un dispozitiv tip «umbreluță» care va sigila defectul”, explică conf.univ.dr. Victor Costache.

● „Dacă defectul este prea mare sau este situat într-o poziție în care nu poate fi acoperit cu acest dispozitiv este necesară o intervenție chirurgicală prin care se suturează un patch din diverse materiale”, detaliază chirurgul.

● Intervenția clasică presupune un abord prin sternotomie mediană – osul de pe linia mediană a toracelui este tăiat longitudinal pentru a avea acces la cord (refacerea osului durează mai multe luni)

● „Varianta alternativă, mai elegantă și mult mai bine tolerată, este cu abord minim invaziv: o minitoracotomie de 4-6 cm pe peretele antero-lateral al toracelui, printre coaste, fără tăierea osului. Aceeași operație de închidere a defectului se realizează printr-un abord mult mai mic, videotoracoscopic. Spitalizarea și recuperarea vor fi mai scurte și mai ușor tolerate”, spune dr. Emanuela Ciobanu.

Cum se tratează Valvulopatiile cardiace

● Pot fi tratate atunci când este necesară operația prin procedee minim invazive;

● cele mai frecvent afectate sunt valvele aortică și mitrală, mai rar valva tricuspidă și mult mai rar valva pulmonară.

Valvulopatiile mitrale

● în trecut, dominate de etiologia reumatismală

● în prezent, datorate mai mult degenerescenței odată cu vârsta, endocarditelor, disfuncțiilor ca o consecință a unui infarct miocardic

● „Intervenția chirurgicală minim invazivă presupune o minitoracotomie dreaptă, pe o incizie latero-toracică de 4-6 cm, care oferă condițiile necesare pentru a efectua operația în siguranță, dar cu un disconfort și o recuperare mult reduse pentru pacient”, detaliază dr. Emanuela Ciobanu.

Valvulopatiile aortice

● este categoria cea mai frecvent întâlnită

● „atunci când ajung în stadii care necesită schimbarea valvei, pot fi tratate prin operații realizate prin abord minim invaziv: fie printr-o ministernotomie (este tăiată numai porțiunea inițială a sternului), fie printr-o mini-toracotomie anterioară dreaptă (în funcție de anatomia structurilor interne toracice)”, explică conf. univ.dr. Victor Costache.

● aceste intervenții sunt mai puțin traumatizante pentru pacienți, cu atât mai mult cu cât uneori aceștia sunt vârstnici, cu multiple alte tare organice și rezerve funcționale reduse.