Sursa foto: arhiva doctorulzilei.ro
Din cuprinsul articolului
Chefirul: beneficii pentru sănătate, riscuri și cum se face. Cât de benefic este, la ce ajută concret, este sau nu recomandat celor cu intoleranță la gluten și lactoză.
Chefirul este o băutură făcută din lapte fermentat și provine din nordul munţilor Caucaz, conform dovezilor istorice. Numele de chefir este originar din turcă – keyif – şi înseamnă „a te simți bine” după ce ai mâncat.
De altfel, starea de bine se simte după ce bem o astfel de băutură la micul dejun, prânz, cină sau ca gustare între mesele principale.
Un aliment foarte benefic pentru sănătatea aparatului digestiv, chefirul este un probiotic, adică are acele bacterii benefice, care luptă cu germenii şi cu bacteriile nocive din organism.
Cercetătorii au studiat componenta sa microbiană şi bogăţia în drojdii a acestuia iar meta-analizele au
confirmat numeroasele beneficii ale consumului de chefir/kefir.
Pentru cei cu intoleranțe la gluten, vestea bună este că nu conține gluten. Chiar dacă vorbim de „grăunțe de chefir”, obținute din drojdia fermentată și aceste bacterii bune, drojdia nu este din cereale precum grâu.
Este vorba de colonii asemănătoare boabelor de drojdie și bacterii lactice care seamănă cu o conopidă.
Cum se face chefirul? Ei bine, grăunțele rezultate se amestecă bine cu laptele și se lasă la fermentat atât timp cât este nevoie. Chefirul astfel obținut are un gust acru și intens.
Laptele poate fi de capră, oaie sau vacă. Consistența sa este asemănătoare cu cea a iaurtului de băut, poate puțin mai consistent însă.
Diferă însă de iaurtul de băut și de iaurt ori sana. De altfel, iaurtul este ușor mai dulce decât chefirul, fiind mai bogat în lactoză. Așadar, cei care au intoleranță la lactoză, pot consuma chefir.
În timpul procesului de fermentaţie, chefirul păstrează toţi nutrienţii laptelui, reducându-se în schimb prezenţa lactozei. În cazul iaurtului, lucrurile stau exact invers.
Datorită prezenţei microorganismelor, chefirul susţine sănătatea florei instestinale la un nivel mai ridicat decât iaurtul şi ajută la eliminarea bacteriilor patogene care populează intestinele şi care, de multe ori, cauzează gastroenterita.
De asemenea, chefirul este și o sursă foarte bogată de nutrienți, având la bază minerale: calciu, potasiu, fosfor, precum și vitaminele: A, B2, B6, D și K.
Pe lângă toate acestea, chefirul este bogat și în proteine, vitale pentru repararea și reconstruirea organelor și sistemelor. Aceste proteine conținute de chefir sunt ușor de digerat, nu au inconvenientele proteinelor din carne și susțin sănătatea inimii.
Drept urmare, cu cât se consumă mai mult chefir în detrimentul iaurturilor, cu atât va fi mai bine pentru sănătate, pe termen lung, indiferent de vârstă sau de istoricul medical. Mai mult, conține probiotice, acele bacterii bune care ajută organismul în lupta cu diverse boli.
Un alt studiu, realizat în 2020, arată că această băutură a avut efecte benefice pentru cei cu diabet și obezitate. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii, notează Medical News Today.
Potrivit unor studii realizate în 2007, în care s-a comparat nivelul de colesterol al persoanelor care au consumat chefir în fiecare zi vreme de opt săptămâni cu cel al persoanelor care au consumat iaurt, rezultate bune au obținut cei care au consumat chefir.
Așadar, chefirul a obținut o reducere semnificativă a valorii totale a colesterolului, precum și a colesterolului „rău”. Explicaţia este simplă: probioticele din chefir influențează cât de mult colesterol se preia din alimente și stimulează folosirea în mod util a grăsimilor ingerate.
Potrivit studiilor, chefirul ajută la menținerea și controlul greutății datorită proprietăților sale. Pe lângă contribuția în mod eficient la scăderea mai rapidă în greutate, chefirul mai ajută și la ameliorarea aspectului pielii afectate de celulită, deoarece are un efect de tonifiere.
Dar lista nu se încheie aici. Beneficiile chefirului sunt multiple, inclusiv pentru prevenirea osteoporozei.
Studii recente au arătat că probioticele pot fi luate în calcul pentru tratarea anumitor afecțiuni, cum ar fi depresia. Alte studii au relevat că probioticele pot fi tratament în cazul unor tipuri de cancer. Mai multe detalii despre probiotice și efectele asupra cancerului la sân, aici.
Testul ce-ți arată care e riscul de deces în următoarele luni. Ne este vorba de…
Michel de Nôtre-Dame, cunoscut sub numele de Nostradamus, și-a publicat lucrarea „Profețiile” în 1555, o…
Horoscop 22 noiembrie 2024. ZODIA care are parte de o schimbare. Gemeni: astăzi, s-ar putea…
Un obicei simplu îmbunătățește sănătatea cognitivă și întinerește creierul. Timpul ne ajunge din urmă pe…
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Loughborough, publicat în revista Temperature,…
Astrologii prezic un sfârșit de an încărcat de oportunități pentru un număr restrâns de privilegiați.…