Cercetătorii au găsit responsabil acest vaccin pentru dezvoltarea cheagurilor de sânge rare în organism

Oamenii de știință cred că au găsit „declanșatorul” care duce la cheaguri de sânge extrem de rare după vaccinul Oxford-AstraZeneca Covid, potrivit BBC.

Echipa – din Cardiff și SUA – a arătat în detaliu modul în care o proteină din sânge este atrasă de o componentă cheie a vaccinului.

Ei cred că acest lucru declanșează o reacție în lanț, care implică sistemul imunitar, care poate culmina cu cheaguri periculoase.

Se crede că vaccinul a salvat aproximativ un milion de vieți de la Covid.

Cu toate acestea, preocupările legate de cheaguri de sânge rare au modelat modul în care vaccinul a fost utilizat în întreaga lume, inclusiv o alternativă oferită persoanelor sub 40 de ani în Marea Britanie.

De asemenea, a început o vânătoare de detectivi științifici pentru a afla ce se întâmplă și dacă ar putea fi prevenit. Echipa de la Cardiff a primit finanțare guvernamentală de urgență pentru a găsi răspunsurile.

Oamenii de știință de la AstraZeneca s-au alăturat și ei proiectului de cercetare după ce au fost publicate rezultatele anterioare ale echipei.

O purtătoare de cuvânt a AstraZeneca a subliniat că este mai probabil să apară cheaguri din cauza unei infecții cu Covid decât a vaccinului și că explicația completă a motivului pentru care apar nu a fost încă stabilită.

„Deși cercetarea nu este definitivă, oferă perspective interesante și AstraZeneca explorează modalități de a valorifica aceste descoperiri ca parte a eforturilor noastre de a elimina acest efect secundar extrem de rar”, a adăugat ea.

Au existat două indicii inițiale pentru cercetătorii care investighează cheaguri de sânge rare:

• Riscul mai mare de cheaguri a fost observat doar cu unele dintre tehnologiile de vaccinare
• Persoanele cu cheaguri aveau anticorpi neobișnuiți care atacau o proteină din sânge numită factor de trombocite patru

Unele pachete care codifică în interiorul sferelor de grăsime, în timp ce cea AstraZeneca a folosit un adenovirus (în special un virus comun al răcelii de la cimpanzei) ca poștaș microscopic.

Cercetătorii au crezut că adenovirusul ar putea fi legat de cheaguri rare care apar la unii oameni. Așa că au folosit o tehnică numită microscopie crio-electronică pentru a face imagini ale adenovirusului în detaliu la nivel molecular.

Studiul lor, publicat în revista Science Advances, dezvăluie că suprafața exterioară a adenovirusului atrage proteina din factorul patru plachetar la el ca un magnet.

Profesorul Alan Parker, unul dintre cercetătorii de la Universitatea Cardiff, a declarat pentru BBC News: „Adenovirusul are o suprafață extrem de negativă, iar factorul de trombocite patru este extrem de pozitiv și cele două lucruri se potrivesc destul de bine”.

El a adăugat: „Am reușit să dovedim legătura dintre pistoalele cheie ale adenovirusurilor și factorul patru plachetar.

„Ceea ce avem este declanșatorul, dar sunt o mulțime de pași care trebuie să urmeze.”