Obezitatea este cea mai frecventă boală metabolică fiind caracterizată printr-un exces de ţesut adipos. Datele statistice arată un procent de peste 50 % de persoane obeze şi supraponderale în Europa. În ţara noastră incidenţa obezităţii este de aproximativ 17 % în mediul rural şi cca. 20 % în mediul urban, fiind mai frecventă la femei.
Complicatiile starii de obezitate sunt multiple, fiind afectate în diferite grade aproape toate sistemele şi aparatele organismului. Complicaţiile cardiovasculare sunt : hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă, moartea subită, accidentele vasculare cerebrale, insuficienţa venoasă cronică. Complicaţiile osteo-articulare sunt : gonartroza, coxartroza şi sindromul trofostatic din post-menopauză. Studiile clinice au furnizat dovezi cu privire la rolul direct al obezităţii în patogenia diabetului zaharat.
Creierul nu pare cel mai evident loc unde ar trebui căutate soluţii de tratament împotriva obezităţii, însă conform unui grup de oameni de ştiinţă, implantarea unui dispozitiv care să stimuleze o anumită regiune cerebrală poate stopa tendinţa de a mânca prea mult. Noul studiu, bazat pe experimente desfăşurate pe cobai obezi, a ajuns la concluzia că procedeul de denumit DBS (deep brain stimulation – stimulare profundă a creierului) care implică implantarea unui dispozitiv care transmite impulsuri electrice precise în creier, reduce tendinţa de a mânca prea mult.
,,Odată replicat în experimente pe voluntari umani, procedeul DBS s-ar putea dovedi rapid tratamentul de care au nevoie oamenii care suferă de obezitate”, crede coordonatorul acestui studiu, Casey Halpern, neurochirurg la Şcoala de Medicină Perelman a Universităţii din Pennsylvania.
,,La început ideea de a folosi implanturi pe creier pentru a lupta împotriva obezităţii părea destul de deplasată”, susţine şi Tracy Bale, profesor asociat la aceeaşi universitate. ,,Am avut o lungă discuţie pe acest subiect şi-mi aduc aminte că am obiectat întrebând cine Dumnezeu se va opera pe creier ca să scape de obezitate?”, a povestit ea.
Cercetătorii au ţintit însă o parte a creierului denumită nucleus accumbens, o mică structură din centrul cerebral legat de recompensă despre care deja se ştie că joacă un rol important în comportamentele adictive.
,,Lucrurile care îi împing pe oameni să mănânce prea mult ţin de sistemul de recompensă”, explică Bale. ,,Astfel, spre exemplu, dacă cineva este foarte stresat, sau dacă a avut o zi mai proastă, ar putea să aleagă să se recompenseze prin mâncare”.
În cadrul experimentelor şoarecii au primit acces nelimitat la o hrană săracă în calorii, pentru ca o dată pe zi , timp de o oră, să primească hrană grasă. ,,Şoarecii sunt la fel ca oamenii şi adoră hrana grasă”, susţine Bale.
,,În două zile cobaii au învăţat că această hrană grasă nu le este lăsată la discreţie, aşa că au început să mănânce cât de mult puteau”, a explicat ea.
După ce s-a aplicat procedura DBS, şoarecii au început să mănânce în mod semnificativ mai puţin din hrana grasă, prin comparaţie cu şoarecii care nu au fost supuşi acestei proceduri. În plus, şoarecii trataţi astfel nu au încercat să compenseze deficitul caloric prin consumul unei cantităţi mai mari din hrana săracă în calorii.
După câteva zile de stimulare constantă, dispozitivele au fost oprite, iar şoarecii şi-au reluat vechile tendinţe de hrănire.
Dacă sistemul DBS ar ajunge să fie folosit pe oameni, el ar fi pornit în continuu, iar intensitatea impulsurilor electrice ar fi ajustată în funcţie de nevoia fiecărui pacient. Acest tip de tratament ar putea fi o alternativă la riscantele intervenţii chirurgicale bariatrice, şi ar putea fi mai eficient decât opţiunile farmaceutice existente.
,,Operaţia pe creier sună intimidant, dar rata de mortalitate este cu mult mai mică”, a explicat prof. Bale. ,,Iar această metodă de tratament ar putea fi rezervată pacienţilor care nu răspund la medicamente. Multe companii farmaceutice încearcă să lupte împotriva obezităţii prin suprimarea senzaţiei de foame a oamenilor, dar această abordare este greşită. Oamenii nu mănâncă prea mult pentru că le este foame. Ei mănâncă pentru că alimentele au gust bun şi ajung să se simtă mai bine după aceea. Acest nou tratament acţionează direct asupra sistemului de recompensă din creier”, a mai subliniat ea.
Sistemul DBS este folosit deja pentru a reduce tremorul pacienţilor care suferă de Parkinson, iar oamenii de ştiinţă îi studiază efectele şi în cazul sindromului obsesiv-compulsiv şi al depresiilor.
