Cercetătorii au descoperit ingredientul din cauza căruia oamenii se îngrașă necontrolat. Se află în multe alimente și băuturi

Ingredientul care duce la îngrășare ascuns în multe alimente și băuturi. Oamenii de ştiinţă cred că au aflat potenţialul vinovat pentru epidemia de obezitate: fructoza.

Potrivit echipei conduse de dr. Richard Johnson, cercetător la facultatea de medicină Anschutz, a Universităţii Colorado, fructoza, care se găseşte în zahărul de masă şi în siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, se află în centrul problemei obezităţii.

Fructoza poate fi, de asemenea, produsă în organism din carbohidraţi, în special din glucoză.

Ce este fructoza

Fructoza este un tip de zahăr natural, numit monozaharid, care se găsește în natură în mai multe forme. Fructoza este adesea numită „zahăr din fructe” deoarece se găsește în mod natural în diferite fructe și miere. De asemenea, este folosită pe scară largă în industria alimentară pentru îndulcirea produselor procesate.

Există două forme principale de fructoză:

1. Fructoza naturală: Aceasta se găsește în mod natural în fructe, miere și legume. Este adesea amestecată cu alte tipuri de zahăr natural, cum ar fi glucoza. Aceasta este forma de fructoză considerată sănătoasă atunci când este consumată în cantități moderate ca parte a unei diete echilibrate.
2. Fructoza din siropuri de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS): Aceasta este o formă de fructoză derivată din amidonul de porumb și este folosită pe scară largă în industria alimentară ca îndulcitor. Este adesea găsită în băuturile răcoritoare, dulciuri, produse de patiserie și multe alte alimente procesate. Consumul excesiv de HFCS a fost asociat cu probleme de sănătate, cum ar fi obezitatea și afecțiunile metabolice, deoarece este adesea folosit în alimentele bogate în calorii și cu conținut scăzut de nutrienți.

Atunci când organismul metabolizează fructoza, acesta reduce energia activă, cunoscută sub numele de ATP (adenozin trifosfat), ceea ce declanşează ulterior foamea şi creşterea consumului de alimente.

Acest concept, pe care cercetătorii îl numesc „ipoteza supravieţuirii fructozei”, integrează diverse teorii alimentare legate de obezitate, inclusiv două care au fost în contradicţie una cu cealaltă: teoria echilibrului energetic, care presupune că aportul excesiv de alimente, în special de grăsimi, determină obezitatea, şi modelul carbohidraţilor-insulină, care subliniază rolul carbohidraţilor în creşterea în greutate.

Aceste teorii, care anterior păreau incompatibile, pot fi privite acum ca piese ale unui puzzle mai mare, unite de o componentă crucială: fructoza.

Fructoza cauzează dezechilibre energetice

„În esenţă, aceste teorii, care pun în centrul epidemiei de obezitate o serie de factori metabolici şi ai stilului alimentar, sunt toate piesele unui puzzle unificat de o ultimă piesă: fructoza”, scrie dr. Johnson într-un comunicat al universităţii.

Fructoza este cea care declanşează metabolismul să treacă în modul de putere scăzută şi să ne pierdem controlul apetitului, dar alimentele grase devin principala sursă de calorii care determină creşterea în greutate, scrie el

Pentru a ilustra această teorie unificatoare, cercetătorii indică animalele care hibernează.

Atunci când oamenilor le este foame şi nu mai au suficientă energie activă, corpul intră în modul de supravieţuire, la fel ca animalele care se pregătesc pentru iarnă căutând hrană.

Fructele, cunoscute pentru că sunt bogate în fructoză, pot diminua semnificativ energia activă. Între timp, grăsimile servesc drept energie stocată.

Consumul de alimente bogate în fructoză împiedică refacerea energiei active din stocarea grăsimilor, lăsând energia activă la un nivel scăzut, la fel ca în cazul ursului care se pregăteşte pentru o hibernare îndelungată pe timp de iarnă.

„Această teorie vede obezitatea ca pe o stare de energie scăzută”, notează dr. Johnson.

Identificarea fructozei ca fiind conducta care redirecţionează înlocuirea energiei active către stocarea grăsimilor arată că fructoza este cea care conduce la dezechilibrul energetic, unind teoriile existente asupra obezităţii, concluzionează el.

Studiul a fost publicat marţi, pe 17 octombrie, în revista Obesity.