Cercetătorii au dat verdictul. Între matinali și ”păsări de noapte”, care sunt cei mai predispuși la a dezvolta boli mintale

Cercetătorii au găsit, în sfârșit, explicația. Oamenii cei mai predispuși la a dezvolta boli mintale sunt aceia care au acest stil de viață.

Persoanele care obişnuiesc se se trezească devreme prezintă un risc redus de apariţie a unor probleme de sănătate mintală în comparaţie cu ”păsările de noapte”, conform unui studiu realizat de cercetători britanici şi americani, citat de Press Association.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele programate genetic să se trezească devreme ar avea o stare generală mai bună şi un risc mai mic de a dezvolta schizofrenie şi depresie.

Cercetarea, condusă de specialişti de la Universitatea din Exeter şi Spitalul General din Massachusetts, aduce informaţii noi cu privire la ceasul biologic şi la asocierea dintre acesta şi sănătatea mintală.

Potrivit concluziilor, retina deţine un rol esenţial în capacitatea corpului de a ţine pasul cu timpul, scrie Agerpres.

În cadrul studiului au fost analizate date prelevate de la 250.000 de participanţi din Statele Unite din baza de date a ”23andMe”, companie specializată în teste genomice private, şi de la 450.000 de persoane înrolate în studiul ”UK Biobank”.

Participanţii s-au autodeclarat persoane matinale sau ”păsări de noapte”, iar genomurile lor au fost analizate de cercetători pentru depistarea genelor comune la ambele categorii, care ar fi putut influenţa tiparele lor de somn.

Oamenii de ştiinţă au confirmat rezultatele cu ajutorul informaţiilor prelevate de la dispozitivele de monitorizare a activităţii purtate de peste 85.000 de persoane înrolate în studiul ”UK Biobank”.

Potrivit concluziilor, variantele genetice identificate de cercetători pot modifica momentul în care o persoană se trezeşte în mod natural cu până la 25 de minute.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că regiunile genomice pot influenţa perioada somnului, însă nu şi calitatea sau durata acestuia.

Regiunile genomice identificate le includ pe cele care stau la baza baza ceasului biologic, numite şi ritmuri circadiene, dar şi genele exprimate în creier şi ţesutul retinian.

Durata ciclului ceasului biologic este uşor mai mare în comparaţie cu ciclul zilnic de 24 de ore, iar conexiunea cu ţesutul ocular ar putea contribui la înţelegerea modului în care creierul detectează lumina pentru a „reseta” în fiecare zi ceasul biologic şi a se alinia la ciclul de 24 de ore.

”Acest studiu scoate în evidenţă un număr mare de gene ce pot fi studiate mai amănunţit pentru a înţelege modul în care diferiţi oameni pot avea ceasuri biologice diferite”, a explicat conducătorul cercetării, profesor Mike Weedon din Exeter.

„Numărul mare de persoane incluse în studiul nostru demonstrează că am prezentat cea mai solidă dovadă înregistrată până în prezent potrivit căreia ‘păsările de noapte’ prezintă un risc mai mare de probleme de sănătate mintală, cum ar fi schizofrenia şi o stare a sănătăţii mintale mai puţin bună, însă este nevoie de studii suplimentare pentru a înţelege pe deplin această asociere”, a indicat specialistul.

Ceasul biologic este influenţat de gene şi de factori care ţin de stilul de viaţă, precum alimentaţia, expunerea la lumină artificială, locul de muncă şi alte activităţi. Acesta afectează o gamă largă de procese moleculare, inclusiv nivelurile hormonale şi temperatura corpului, precum şi tiparele de somn.

”Deocamdată ştim foarte puţine lucruri despre influenţa ceasului biologic asupra riscului de îmbolnăvire. Lucrarea noastră indică faptul că o parte din motivul pentru care unii oameni se trezesc cu noaptea în cap în timp ce alţii sunt ‘păsări de noapte’ este determinat de diferenţele care ţin atât de modul în care creierul nostru reacţionează la semnalele luminoase externe cât şi de funcţionarea normală a ceasului biologic”, a notat doctor Samuel E. Jones, unul dintre autorii studiului publicat în jurnalul Nature Communications.

”Aceste mici diferenţe ar putea avea efecte semnificative asupra capacităţii ceasului nostru biologic de a ţine pasul cu timpul în mod eficient, putând influenţa riscul de boli şi tulburări de sănătate mintală”, a precizat omul de ştiinţă.