Cele mai rele şi cele mai „blânde” tipuri de cancer. Vezi ce simptome au şi cum te poţi proteja

Cancerul de pancreas şi cel pulmonar evoluează exploziv, cel mamar şi de prostată se dezvoltă mai lent.

În ciuda progreselor în medicină, pentru cancer nu s-a găsit un tratament care să-l vindece 100%. Între timp, a devenit o molimă: este principala cauză de mortalitate în lume (ucide aproape 8 milioane de oameni anual) şi se preconizează că numărul îmbolnăvirilor va creşte cu 50% în următorii 20 de ani. Există peste 100 de tipuri de neoplasm, unele mai rele decât altele. În cazul celor mai dure, doar un om dintr-un milion poate ieşi învingător.

Unele se multiplică exploziv, altele „bat pasul pe loc”

Prognosticul depinde de stadiul bolii (cu cât este mai mic, cu atât pacientul trăieşte mai mult), dar şi de gene (anumite gene grăbesc evoluţia chiar şi în stadiul I). Totuşi, există anumite cancere care evoluează exploziv, indiferent de stadiu: cancerul pulmonar, de pancreas, de stomac şi cel hepatic. În topul cancerelor „blânde”, care evoluează mai lent, se află cel de prostată, de testicule, la sân şi leucemiile. „Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche că sunt cuminţi. Cancerul la sân poate fi foarte agresiv şi în stadiul I, dacă este prezentă o anumită genă”, atrage atenţia dr.Florin Băcanu, medic oncolog la Spitalul „Sf.Maria”, din Bucureşti.
Cancerul pulmonar şi cel gastric ucid cei mai mulţi oameni, în lume. În România, cancerul la plămâni conduce la mortalitate, fiind urmat de cancerul la sân, de colon, de col şi de prostată. Cât despre incidenţă, cancerul la sân este cel mai frecvent, urmat de cancerul pulmonar, de col şi de colon. Boala apare când celulele încep să se multiplice necontrolat. Dacă au început să crească într-un organ sau ţesut, excres­cenţa se numeşte tumoră primară. Uneori, celulele canceroase sunt purtate de sânge în alte părţi ale organismului. Aşa apar metastazele. De exemplu, cancerul de prostată se extinde şi la oase.

Ce rol joacă factorii genetici

Aceste modificări ale celulelor au cauze genetice în proporţie de 50%. Mai mult de o treime din cancere pot fi însă prevenite prin evitarea factorilor de risc: fumat, obezitate, sedentarism, abuz de alcool, infecţia cu Virusul Papiloma Uman. Istoricul familial creşte riscul cu maximum 15%. Când stabilesc cancerele „blânde” sau rele, medicii iau adesea ca reper rata de supra­vieţuire pentru cinci ani, chiar dacă mulţi bolnavi trăiesc mult peste această limită. Mai jos sunt cele cu cea mai mare, respectiv cea mai mică rată.

TOPUL CELOR MAI AGRESIVE CANCERE

PANCREAS „Boala milionarilor” DATE GENERALE: E cel mai agresiv cancer: doar 4% dintre pacienţi supra­vieţuiesc cinci ani. E cancerul care i-a răpus pe Steve Jobs, pe Patrick Swayze, şi pe deputatul Victor Surdu. Anual, sunt diagnosticate peste 200.000 de cazuri, cu o rată de mortalitate de 98%. „E întâlnit mai des la vârstnici. Peste 80% sunt depistaţi în fază avansată. Între 10-30% din cei operaţi supravieţuiesc cinci ani”, explică oncologul Florin Băcanu.
FACTORI DE RISC: Cauzele includ fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi, diabetul şi pancreatita cronică, expunerea la pesticide.
SIMPTOME: Primele semne sunt îngălbenirea pielii şi a ochilor, urina închisă la culoare, scaune deschise la culoare, durere în capul pieptului, slăbiciune, lipsa apetitului, greaţă, pierdere bruscă în greutate. Se depistează prin teste de sânge, RMN, ecografie etc.

FICAT Hepatite şi alcool DATE GENERALE: Este următorul pe lista neagră, cu o rată de supravieţuire de 8% pentru cinci ani. Este a treia cauză de mortalitate prin cancer în lume. Ca şi restul cancerelor digestive, frecvenţa lui e în creştere.
FACTORI DE RISC: Principalii factori de risc sunt hepatitele B sau C, alcoolul, obezitatea şi excesul de fier din ficat. Şi contraceptivele orale sunt incriminate. E mai frecvent la bărbaţii peste 60 de ani.
SEMNE: Primele simptome includ scădere bruscă şi neaşteptată în greutate, durere în zona dreaptă superioară a abdomenului, pierderea poftei de mâncare, balonare, oboseală excesivă, greaţă sau vomă, febră şi icter.
DIAGNOSTIC: Se depistează prin teste de sânge, tomografie computerizată, ecografie şi biopsie. Extirparea tumorii şi transplantul de ficat poate vindeca boala.

PLĂMÂNI Molima fumătorilor DATE GENERALE: Cancerul pulmonar are o rată de supravieţuire de 2-10% pentru cinci ani şi provoacă cele mai multe decese în lume, mai multe decât cele datorate cancerului la sân şi de prostată la un loc. Principala cauză e fumatul.
SIMPTOME: Se diagnostichează, de regulă, în metastaze. E posibil ca tumora să nu aibă simptome în zona pieptului. „Este bine să vă faceţi o radiografie dacă aveţi următoarele simptome: tuse, spută cu sânge, durere în capul pieptului, dispnee, pneumonii sau bronşite repetate, oboseală, lipsa apetitului, scădere inexplicabilă în greutate, răguşeală, transpiraţii ale feţei şi gâtului”, explică pneumologul Magdalena Ciobanu.
DIAGNOSTIC: În cazul în care nu este răspândit în organism, tumora e îndepărtată chirurgical. Dacă boala e extinsă, sunt indicate radioterapia sau chimioterapia.

ESOFAG Durere la înghiţire DATE GENERALE: Doar 13% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer esofagian trăiesc cinci ani. Boala e mai frecventă la bărbaţi. Evoluează rapid, iar prognosticul e nefavorabil din cauza prezentării târzii la doctor.
FACTORI DE RISC: Fumatul, consumul de alcool şi prezenţa esogafului Barrett (o afecţiune care poate fi cauzată de refluxul gastric-în­toarcerea mâncării din stomac pe gât) pot determina apariţia bolii.
SIMPTOME: Cele mai frecvente semne sunt durerea la înghiţire (chiar şi în cazul lichidelor) şi pierderea în greutate, răguşeală şi tuse, indigestie şi arsuri la stomac, simptome destul de vagi.
DIAGNOSTIC: Se poate depista prin radiografii toracale, tranzit baritat (o serie de radiografii ale esofagului şi stomacului, după ce pacientul bea un lichid cu bariu), endoscopie şi biopsie.

STOMAC Balonări dese DATE GENERALE: Un sfert dintre bolnavi trăiesc cinci ani. E al cincilea ca rată de mortalitate în România şi a doua cauză de deces prin cancer în lume. Apare mai des la bărbaţi, după 70 de ani.
FACTORI DE RISC: Alimentaţia bogată în produse conservate prin uscare sau fum, excesul de sare şi nitriţi (din mezeluri), dieta săracă în fibre şi în seleniu (surse: peşte, ouă, dovleac) , infecţia cu Helicobacter pylori, dar şi antecedentele în familie (risc triplu) sunt cei mai importanţi factori de risc. Grupa de sânge A şi familiile cu polipi în tractul digestiv au risc crescut.
SIMPTOME: Primele semne care îl trădează sunt senzaţia de balonare imediat după masă, greaţă şi vomă, arsuri la stomac, sânge în scaun, icter, umflarea abdomenului, durere la înghiţire, pierdere în greutate inexplicabilă. E depistat prin examen cu bariu şi endoscopie.

TOPUL CELOR MAI „CUMINŢI” CANCERE

PROSTATĂ Urinări dese şi slabe DATE GENERALE: Are o rată de supravieţuire de 99% pentru cinci ani. Majoritatea cazurilor sunt diag­nosticate la bărbaţi peste 65 de ani.
FACTORI DE RISC: Consumul de carne roşie şi alte grăsimi animale este un factor favorizant.
SIMPTOME: Nevoia de a urina frecvent, în special noaptea, dificultăţi în pornirea şi oprirea fluxului urinar, un jet urinar slab, o senzaţie de arsură în timpul micţiunii sau ejaculării, prezenţa sângelui în urină sau spermă. În stadiu avansat apare durere surdă sau amorţeală la nivelul pelvisului şi lombar.
DIAGNOSTIC: „Poate fi diagnosticat prin tuşeu rectal şi printr-un test de sânge pentru a detecta o substanţă secretată de prostată numită antigen specific prostatei (PSA). Diagnosticul e confirmat prin biopsie”, explică urologul Dan Mischianu, de la Spitalul Militar din Capitală.

TIROIDĂ Radiaţii, lipsă de iod DATE GENERALE: Cancerul tiroidian are o rată de supravieţuire pentru cinci ani de 96%. E o formă rară de cancer, iar majoritatea cazurilor evoluează bine deoarece se detectează timpuriu şi se tratează eficient.
FACTORI DE RISC: Cei expuşi la multiple iradieri, atât în mediu, cât şi prin terapii medicale, au un risc mai mare să facă acest cancer. La fel şi cei cu o dietă săracă în iod. O radiografie dentară nu va pune probleme, însă iradierea masivă a capului, gâtului sau toracelui în timpul copilăriei, da.
SIMPTOME: Principalele semne sunt creşterea în volum a gâtului sau a urechilor uneori, dificultate la înghiţire, respiraţie greoaie, răgu­şeală şi tuse continuă în afara răcelii. Dacă detectaţi un nodul la gât prezentaţi-vă la medic. Eventualele modificări ale glandei tiroide se pot vedea la ecografie sau tomografie.

TESTICULE La vârstă mijlocie! DATE GENERALE: Cancerul la testicule are o rată de supravieţuire pentru cinci ani de 95%. Afectează mai ales bărbaţii de vârstă mijlocie.
FACTORI DE RISC: testiculul „ne­co­borât”(un testicul nu descinde nor­mal din abdomen în scrot), infertilitate şi antecedentele familiale.
SIMPTOME: Primele semne sunt tumefierea unuia sau ambelor testicule, senzaţia de greutate în scrot şi de jenă dureroasă în partea inferioară a abdomenului, în zona inghinală sau în partea inferioară a spatelui. Simptomele tardive cuprind dureri difuze la nivelul inferior al spatelui şi abdomenului, astenie, transpiraţii excesive, lipsă de aer, cefalee şi confuzie.
DIAGNOSTIC: Cele mai multe anomalii sunt descoperite la autoexaminare. Dacă suspectează cancerul, medicul va cere ecografia testiculară şi teste de sânge (markeri tumorali).MELANOM Aluniţe suspecte DATE GENERALE: Pacienţii cu melanom au o rată de supravieţuire pentru cinci ani între 85-90%. Incidenţa lui e în creştere, iar, în stadii avansate, e nimicitor.
FACTORI DE RISC ŞI SIMPTOME: „Cele mai frecvente cauze sunt expunerea la radiaţii ultraviolete între 10.00-15.00, istoricul de arsuri solare şi aluniţele atipice. Primul semnal de alarmă e modificarea dimensiunii formei sau culorii unei aluniţe sau altor semne (cum sunt cele din naştere)”, explică medicul dermatolog Oana Clătici. Aluniţele normale sunt plate şi au o formă simetrică şi regulată. Cele suspecte sunt asimetrice, au amestecuri de culori şi evoluează: se inflamează, îşi schimbă culoarea, provoacă mâncarimi şi dureri.
DIAGNOSTIC: Medicul poate depista boala la un examen al pielii. Diagnosticul e confirmat de biopsie cutanată.

MAMAR Examinări lunare DATE GENERALE: Este cel mai frecvent tip de cancer la femei, ucigând anual peste 700.000, în întreaga lume. Bolnavele ating pragul de cinci ani în mai mult de 86% din cazuri. Totuşi, în pofida progreselor de diagnosticare şi tratament, reprezintă principala cauză de deces la femei în Europa şi SUA, pentru că încă este descoperit târziu.
SIMPTOME: Pentru a-l depista precoce, este suficient să vă autoexaminaţi sânii lunar. „Unul din zece noduli sunt maligni. Se poate stabili natura tumorii prin mamografie, ecografie mamară, rezonanţă magnetică nucleară (poate fi mai exactă decât mamografia în detectarea ţesuturilor moi), iar diagnosticul este confirmat prin biopsie”, explică oncologul Florin Băcanu. Creşterea în greutate după 60 de ani şi consumul de alcool sunt factori de risc.

 Cea mai mare rată de mortalitate, cancerul la plămâni şi cel al tubului digestiv

Dincolo de rata de su­pravieţuire stabilită pentru cinci ani, speranţa de viaţă variază de la un bolnav la altul. Anumite cancere au rate de mortalitate ridicate, pentru că sunt şi mai frecvente, dar sunt depistate şi în stadii avansate, din cauza simptomelor destul de vagi. Este vorba de cancerele tubului digestiv (de colon, de stomac, esofag, pancreas şi ficat), de cel pulmonar, dar şi de cel la sân, care ucide cele mai multe femei în lume. Totuşi, anumite tipuri de cancer se pot trata mai uşor decât altele, dacă sunt descoperite din timp, în stadiul I. „Este vorba de cancerul de prostată, la testicule, la sân şi la colon. De altfel, există terapii inteligente, ţintite, pentru cancerul de colon, hepatic, la sân, pulmonar şi renal. Sunt 15-16 astfel de terapii în ţară şi se dau doar cu aprobare, atât în stadiul I, dacă genele sunt agresive, cât şi în stadii avansate”, precizează oncologul Florin Băcanu.

De ce recidivează cancerul după ce „te vindeci”

Cancerele descoperite în stadii avansate au cele mai mari riscuri de recidivă. „Una este să scoţi o rădăcină de câţiva centimetri, şi alta e să scoţi una de doi metri. Poţi fi sigur că ai scos tot? Aşa este şi la tumori. În cazul celor mari, există riscul ca celulele canceroase să se fi răspândit deja în jurul ţesutului fără să-ţi dai seama. De altfel, anumite gene agresive fac ca şi în stadiul I de boală, anumite celule să migreze repede în ţesuturi, în sânge. Şi atunci crezi că ai făcut pacientul bine şi, după câţiva ani… Cam 25% din pacientele cu cancer la sân se întorc peste câţiva ani cu metastaze osoase”, atrage atenţia medicul. De altfel, cele mai dureroase cancere sunt cel osos sau metastazele osoase (stadii avansate ale cancerului de prostată, mamar şi pulmonar) şi cancerul sistemului nervos.

Cum afli dacă moşteneşti boala de la rude

Anumite tipuri de boală se moştenesc de la rude. Pentru cancerul la sân şi ovarian, moşÂ­tenirea genetică are o pondere de 10-15%, iar pentru cel de colon, de 5%. Un alt tip de cancer cu o componentă genetică este cel renal, însă riscurile de transmitere sunt mai mici. „Dacă aţi avut în familie fumători care au murit de cancer pulmonar şi sunteţi fumător, riscul creşte”, precizează oncologul. Analizele genetice pot depista mai multe tipuri de cancer, printre care cel mamar, ovarian, pulmonar. Testele se recomandă în cazul în care o persoană are două sau trei rude de gradul I şi II care au suferit de cancer la sân sau ovarian, pe linie feminină, sau de cancer de colon pe linie masculină, şi asta înainte de apariţia simptomelor. „Dacă sunteţi urmaşi ai unor persoane care au suferit de cancer de tub digestiv (până la trei generaţii), este posibil să aveţi o polipoză familială, pentru care există un risc de 60-70% să se transforme în cancer”, explică oncologul Florin Băcanu.