Lactatele nu au restricţii atunci când vine vorba de vârstă celor care le consumă, fiind cea mai bună sursă de calciu. „Mai există calciu şi în zarzavaturi, însă nu se absoarbe la fel de bine şi de repede ca acela din lacatate”, spune Corina Zugravu, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţiei.
Românii au mari „deficienţe” când vine vorba despre cantităţile de lapte şi produse lactate pe care le consumă, fiind în coada clasamentelor europene.
Consum adaptat după activitatea fizică şi greutate
„Un copil ar trebui să bea în jur de 500 de mililitri de lapte pe zi până la vârsta de 3 ani, iar din restul de lactate (brânzeturi, iaurturi) ar trebui să consume în jur de 100 de grame pe zi”, este sfatul medicului nutriţionist Eduard Admescu.
După vârsta de 3 ani, cantitatea de lapte consumată ar trebui crescută. „Între 3 şi 8 ani, copiilor li se recomandă 800 de mi lilitri de lapte/zi. Adulţii ar trebui să consume 1.200 de mg de calciu zilnic, ce se poate găsi în 500 de ml de lapte, în iaurt, brânză slabă (fără caşcaval)”, e sfatul lui nutriţionistului Ionuţ Ştefan.
Medicii recomandă adaptarea cantităţilor consumate la greutate şi la gradul de activitate fizică. „Adulţii trebuie să fie atenţi în special la derivatele de lapte, pentru că au multă grăsime (în special cei cu dislipidemie), iar hipertensivii la cele sărate. Eu recomand adulţilor brânzeturi mai puţin grase (brânză de vaci, caş dulce, urdă), în jur de 50-100 de grame pe zi”, adaugă nutriţionistul Eduard Adamescu. Lactatele pot fi asociate cu orice, însă asocierea cea mai benefică este cu cereale.
Lactatele integrale previn rahitismul la copii
Laptele, indiferent de soi (oaie, vacă, bivoliţă, capră), are aproximativ aceeaşi valoare nutritivă. „Ce poate să difere este cantitatea de grăsime”, completează medicul Corina Zugravu. Lactatele acide (iaurturile) au aproape aceeaşi compoziţie cu laptele, în ceea ce priveşte numărul de calorii pe care le conţin, dar sunt mai uşor digerabile. În plus, calciul din iaurt se absoarbe mai uşor. De aceea este recomandat în special copiilor şi persoanelor cu probleme digestive.
În schimb, brânzeturile au o compoziţie diferită de a laptelui pentru că sunt făcute din lapte concentrat. „De exemplu, într-o brânză maturată se poate ajunge şi la 30% concentraţie de proteine, în timp ce laptele are doar 3%”, spune Corina Zugravu.
Cei mici trebuie să mănânce lapte şi produse lactate integrale, nedegresate, pentru că au foarte multă vitamina D, care ajută la prevenirea rahitimul. „Pentru adulţi şi vârstnici sunt bune produsele degresate, pentru că grăsimile din lapte sunt aterogene, adică se depun pe vasele de sânge şi favorizează bolile de inimă. Toate lactatele au grăsimi saturate şi colesterol, însă până la 5-10 ani riscul de rahitism e foarte mare, iar lactatele nu prezintă un risc de boli cardiovasculare la copii”, este explicaţia Corinei Zugravu.
