Cele mai periculoase virusuri. Pot cauza cancer și la 30 de ani după infectare

Virusuri cancerigene. În 20% din cazuri, cancerul e cauzat de virusuri ce se pot manifesta la zeci de ani după momentul infecţiei, susţine laureatul Premiului Nobel pentru Medicină, prof. Harald zur Hausen.

21% din cancere sunt produse de bacterii, paraziţi, virusuri şi ar putea fi prevenite prin vaccinare. Printre virusurile care determină tumori se numără virusul papilloma uman (cancer de col uterin), virusurile hepatice B şi C (ciroză, cancer hepatic), virusul HTLV-1 (cancer nazofaringian şi leucemie), bacteria Helicobacter Pylori (cancer gastric) și virusul Epstein Barr (anumite forme de leucemie).

Virusurile, printre cauzele cancerului

„Astfel de virusuri şi paraziţi pot pătrunde în organism încă din primele patru luni de viaţă (probabil prin laptele matern), şi se pot menţine timp îndelungat într-o stare de latenţă, fără a declanşa boala.

Abia atunci când acest echilibru este dereglat, virusul începe să se multiplice şi să-şi intensifice activitatea”, explică profesorul Harald zur Hausen, câştigătorul Premiului Nobel în Medicină în 2008, cel care a descoperit relaţia dintre virusul HPV şi cancer. Dacă organismul e suficient de puternic încât să distrugă virusul, devine rezistent la infecţie, în caz contrar, apare cancerul.

Factorii care „deşteaptă” virusul latent sunt complecşi şi necunoscuţi pe deplin (tulburările glandelor endocrine şi ale sistemului nervos central sunt suspectate).

„Perioada de incubaţie a acestor virusuri (din momentul infecţiei până la declanşarea cancerului) poate atinge 15-25 de ani, în cazul cancerului de col uterin, şi chiar 30-60 de ani, în cazul leucemiei.

Vaccinarea globală împotriva acestor virusuri care declanşează cancerul ar duce la scăderea semnificativă a incidenţei bolii, după modelul poliomielitei, pojarului, oreionului etc.”, afirmă profesorul zur Hausen.

Virusurile hepatice pot declanșa cancerul

„Deşi screeningul efectuat regulat depistează precoce infecţia şi reduce riscul de mortalitate cu 70%-80%, nu reduce incidenţa infecţiei cu virusul HPV. Doar vaccinul previne infecţiile şi elimină intervenţiile chirurgicale, oferind o protecţie de sută la sută femeilor care nu au fost niciodată expuse sau nu au intrat în contact cu infecţia”, a subliniat Harald zur Hausen.

În România, cancerul de col uterin are o incidenţă peste media Europei de Est (dublă faţă de media la nivel mondial), potrivit OMS. După cancerul de sân, cancerul de col uterin reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la femeile din România, depăşind cancerul de colon, pulmonar sau ovarian.

Virusurile hepatice (B şi C), pe lângă alcool, sunt, în proporţie de 40%, vinovate de apariţia cirozei şi, implicit, a cancerului hepatic. Ciroza se instalează lent, chiar în 20 de ani, şi e principala cauză a cancerului hepatic, care se poate dezvolta şi în 30 de ani. Pe de altă parte, infecţia cu Helicobacter Pylori e principalul factor de risc în dezvoltarea cancerului gastric. Se transmite prin contact cu apa sau alimente contaminate, fie prin salivă.