Categories: Sănătate de la A la Z

Cele mai întâlnite tipuri de cancer pe care le fac românii

Afecțiunile oncologice cel mai frecvent întâlnite în cabinetele medicilor oncologi sunt cancerul de sân, cancerul de plămâni, cancerul de prostată și cancerul colo-rectal, iar cel mai rar întâlnite sunt cancerul de vezică biliară, cancerul tiroidian și testicular.

GfK România realizează anual studiul Onco Monitor prin care îşi propune să afle de la medicii specialişti oncologi care sunt patologiile oncologice cel mai frecvent întâlnite în cabinet, care este profilul pacienţilor cu un anumit diagnostic şi tratamentul aplicat acestora, precum și care sunt canalele prin care acești medici se informează referitor la tratamentele noi.

În medie, un medic specialist oncolog consultă pe lună peste 40 de paciente cu cancer de sân, peste 20 pacienți cu cancer de plămâni, peste 20 pacienți cu cancer de prostată, 7 pacienți cu cancer renal, 7 cu cancer gastric și 7 cu cancer al vezicii urinare.

Dintre pacienții consultați lunar de un medic specialist, în cazul patologiei oncologice renale sau de plămân, o treime sunt pacienți nou diagnosticați, majoritatea în stadii foarte avansate (peste 70% dintre pacienții nou diagnosticați cu cancer de plămâni și peste 60% dintre pacienții nou diagnosticați cu cancer renal sunt în stadiul 4), pe când în cazul patologiei oncologice a sânului, aproximativ o cincime sunt paciente nou diagnosticate, majoritor în stadiul 2 și 3.

Profilul pacientului cu cancer renal sau de plămâni din România indică un bărbat (70% dintre pacienți cu cancer renal și 75% dintre pacienții cu cancer de plămâni) cu o vârsta medie de 60 de ani, respectiv 62 de ani. Pacienta cu cancer de sân are în medie 57 de ani.

MAMAR

Examinări lunare

DATE GENERALE: Este cel mai frecvent tip de cancer la femei, ucigând anual peste 700.000, în întreaga lume. Bolnavele ating pragul de cinci ani în mai mult de 86% din cazuri. Totuşi, în pofida progreselor de diagnosticare şi tratament, reprezintă principala cauză de deces la femei în Europa şi SUA, pentru că încă este descoperit târziu.
SIMPTOME: Pentru a-l depista precoce, este suficient să vă autoexaminaţi sânii lunar. „Unul din zece noduli sunt maligni. Se poate stabili natura tumorii prin mamografie, ecografie mamară, rezonanţă magnetică nucleară (poate fi mai exactă decât mamografia în detectarea ţesuturilor moi), iar diagnosticul este confirmat prin biopsie”, explică oncologul Florin Băcanu. Creşterea în greutate după 60 de ani şi consumul de alcool sunt factori de risc.

PLĂMÂNIMolima fumătorilor

DATE GENERALE: Cancerul pulmonar are o rată de supravieţuire de 2-10% pentru cinci ani şi provoacă cele mai multe decese în lume, mai multe decât cele datorate cancerului la sân şi de prostată la un loc. Principala cauză e fumatul.
SIMPTOME: Se diagnostichează, de regulă, în metastaze. E posibil ca tumora să nu aibă simptome în zona pieptului. „Este bine să vă faceţi o radiografie dacă aveţi următoarele simptome: tuse, spută cu sânge, durere în capul pieptului, dispnee, pneumonii sau bronşite repetate, oboseală, lipsa apetitului, scădere inexplicabilă în greutate, răguşeală, transpiraţii ale feţei şi gâtului”, explică pneumologul Magdalena Ciobanu.
DIAGNOSTIC: În cazul în care nu este răspândit în organism, tumora e îndepărtată chirurgical. Dacă boala e extinsă, sunt indicate radioterapia sau chimioterapia.

PROSTATĂ

Urinări dese şi slabe

DATE GENERALE: Are o rată de supravieţuire de 99% pentru cinci ani. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la bărbaţi peste 65 de ani.
FACTORI DE RISC: Consumul de carne roşie şi alte grăsimi animale este un factor favorizant.
SIMPTOME: Nevoia de a urina frecvent, în special noaptea, dificultăţi în pornirea şi oprirea fluxului urinar, un jet urinar slab, o senzaţie de arsură în timpul micţiunii sau ejaculării, prezenţa sângelui în urină sau spermă. În stadiu avansat apare durere surdă sau amorţeală la nivelul pelvisului şi lombar.
DIAGNOSTIC: „Poate fi diagnosticat prin tuşeu rectal şi printr-un test de sânge pentru a detecta o substanţă secretată de prostată numită antigen specific prostatei (PSA). Diagnosticul e confirmat prin biopsie”, explică urologul Dan Mischianu, de la Spitalul Militar din Capitală.

COLORECTAL

DATE GENERALE: Cancerul colorectal (CRC) este o problemă de sănătate frecventă, fiind a treia cauză de cancer, după cel de prostată și de sân, și a doua cauză de mortalitate prin cancer în lume, afirmă dr. Mihăiță Pătrășescu, medic specialist gastroenterologie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

FACTORI DE RISC: ”Cancerul colorectal este o problemă de sănătate frecventă. Aproximativ 20% din cazuri au o componentă ereditară, dar cele mai multe cazuri sunt sporadice. Factorii de risc cei mai importanți sunt: obezitatea, sedentarismul, dieta bogată în carne roșie înalt procesată termic (prăjită în ulei), dieta bogată în grăsimi animale, dieta săracă în legume și fructe. De asemenea, factori de risc pentru apariția CRC sunt și diabetul zaharat, vârsta peste 50 ani sau existența în familie a rudelor de gradul I cu CRC”, a explicat specialistul.

SIMPTOME:

Dr. Pătrășescu a atras atenția că semnele și simptomele pot fi nespecifice, adăugând că printre acestea se află balonările, crampele abdominale, scăderea ponderală, constipația recent instalată.

”Semnul de alarmă cel mai important este rectoragia (sânge în scaun). Rectoragiile pot să nu fie evidente, astfel încât pot duce la apariția unei anemii cu deficit de fier exprimată clinic prinpaloare.

DIAGNOSTIC: Testul de suspiciune diagnostică este testul hemoragiilor oculte în scaun; un test pozitiv impune continuarea investigațiilor cu examenul colonoscopic; un test negativ nu exclude diagnosticul de CRC. Colonoscopia trebuie efectuată la recomandarea medicului gastroenterolog în cazul suspiciunii clinice de CRC, anemie cu pierdere de fier, vârstă peste 50 ani, rude de gradul I cu CRC, pacienți cu diabet zaharat tip 2”, a adăugat medicul.

El a precizat că markerii tumorali nu sunt suficient de sensibili sau specifici pentru a putea fi recomandați ca test diagnostic, o astfel de analiză fiind antigenul carcinoembrionar — ACE.