Cele mai întâlnite boli ginecologice ale femeilor. Medic: ”La această vârstă apar cele mai multe cancere”

Cele mai întâlnite boli ginecologice. Femeile au un rol esențial în societate, care nu este întotdeauna apreciat și recunoscut, iar în România acest lucru este mult mai evident decât în multe alte părți decât în Europa.  

Din perspectiva medicilor ginecologi, acest lucru poate avea repercursiuni asupra comportamentului femeilor, în aspecte intime dar importante, cum ar fi grija de sine, prezentarea în timp util la medic, participarea în programe de screening. De pildă, la nivel național, participarea în programe de screening nu trece de 5%, în condițiile în care acestea sunt decontate de stat. 

Programul național de screening pentru depistarea cancerului de col uterin a început în 2012 și a vizat aproximativ 5.600.000 de femei cu vârsta între 25-64 ani. Până acum, doar 12% dintre acestea și-au făcut testarea gratuită. 

Cancerul de sân este a doua cauză de deces prin cancer la femei, iar în România rata de mortalitate este cea mai mare din Europa. Acest lucru se întâmplă pentru că 80% din cancerele la sân sunt depistate în stadii avansate, cu șanse mult reduse de vindecare. Pentru cancerul de sân, în România nu există screening la nivel național. În țările occidentale (în care există un program național de screening mamografic pentru cancerul de sân, pentru toate femeile peste 45 de ani), 70-80 % din cancerele de sân sunt diagnosticate în stadii inițiale (cancer de sân precoce). 

În ceea ce privește maternitatea, 1 din 10 mame din România este minoră, iar 4 din 10 mame din mediul rural nu au făcut analizele de bază în sarcină. 

Cele mai întâlnite boli ginecologice în funcție de vârstă

18 – 25 de ani 

La această categorie de vârstă întâlnim preponderent infecții din sfera genito-urinară (BTS). 

Bolile cu transmitere intimă reprezintă în continuare o problemă de mare actualitate, atât pentru sănătatea individuală, cât și pentru cea publică. Răspândirea informațiilor corespunzătoare și protejarea individuală rămân singurele mijloace concrete de combatere și prevenire a acestor infecții.

Simptomele sunt variate, unele fiind foarte ușor de ignorat și de aceea proliferarea bolilor poate avea consecințe insidioase la distanță (la femei, în multe cazuri, poate duce la infertilitate, dureri în timpul actului intim, dureri pelvine cronice, etc). De aceea, este important să nu se ignore nici cel mai mic simptom, să se practice actul intim protejat și să se promoveze stabilitatea cuplurilor.

Datorită particularităților anatomice, femeile sunt afectate mai des de infecții genitale, dar și urinare. Acestea apar cu precădere în momentul în care PH-ul vaginului se modifică (din acid devine neutru sau chiar bazic) și astfel propria floră microbiană nu mai poate face față unor infecții oportuniste. 

Deși multe dintre bolile cu transmitere intimă pot fi tratate astăzi destul de simplu, cu antibiotice, nediagnosticate la timp acestea pot duce la complicații majore, de la infertilitate, la paralizie, demență sau chiar deces.

Cele mai frecvente BTS-uri din Europa sunt: Clamidioza, Candidoza, Trichomoniaza, Herpesul, Gonoreea, Sifilisul, HIV/SIDA și HPV.

Tulburările de menstruație pe fondul unor disfuncții endocrine reprezintă o altă grupă de probleme medicale pentru femeile tinere. 

Sindromul Ovarelor Polichistice (SOP) este una dintre cele mai întâlnite și problematice afecțiuni din această categorie. SOP este o boală complexă, cu multe fațete, iar diagnosticul se pune pe criterii clinice, ecografice, biochimice și metabolice.

Manifestările clinice variază de la lipsa ovulaţiei şi a ciclicităţii până la hirsutism, la obezitate, adipozitate, distribuție de tip masculin a pilozității, oligomenoree (menstruaţie de cantitate redusă şi la intervale mari) și alte semne de hiper-androginism. 

Pot să apară, de asemenea, tulburări ale metabolismului carbohidraţilor, risc crescut de ateroscleroză, infarct etc. În timp și betratate, aceste tulburări cresc riscul de ateroscleroză şi boală cardio-vasculară.

SOP afectează și fertilitatea femeilor, dar în ziua de azi, șansele unei femei cu ovare polichistice de a rămâne însărcinate sunt relativ bune, atâta timp cât aceasta cooperează cu medicul și este dispusă să facă terapie și să se încadreze într-un regim alimentar şi de viaţă în aşa fel încât să reuşească să slăbească.

Afecțiunea nu poate fi tratată complet, dar simptomele pot fi ameliorate prin medicație. Pentru pacientele supraponderale, pierderea în greutate prin urmarea unui stil de viață sănătos va avea un impact semnificativ în creșterea calității vieții.

Ovare polichistice – depinde de forme clinice – 5% severe – în sudul Europei incidența este mai mare decât în nord. 

Recent s-a descoperit faptul că sindromul ovarelor polichistice pare să fie parte dintr-un sindrom metabolic de rezistență la insulină. 

Din punct de vedere clinic, intervalul 18-25 ani este cel mai recomandat pentru femeile care își doresc să rămână însărcinate, acest lucru fiind îngreunat și prezentând riscuri tot mai crescute pe măsură ce viitoarea mamă înaintează în vârstă.

Însă chiar și acolo unde întâlnim probleme de tipul avortului spontan sau sarcinii extrauterine, cu ajutorul noilor tehnologii de investigații (analize genetice, imagistice etc) putem interveni mult mai prompt și mai bine în identificarea cauzelor și a tratamentului corespunzător în cazul sarcinilor viitoare.

25-40 de ani 

Cele mai întâlnite boli ginecologice. Cancerul de sân este revoluționat de noile proceduri de imunohistochimie care diagnostichează particularități ale tumorilor, ce pot avea repercursiuni în timpul terapiei.

Deși intervalul de vârstă 18-25 este cel mai indicat din punct de vedere medical pentru o sarcină, realitatea ne arată că astăzi tot mai multe femei să își întemeieze o familie tot mai târziu în viață, după terminarea studiilor și obținerea unei stabilități financiare și profesionale.

Acest lucru presupune însă o serie de riscuri, atât pentru făt (risc crescut de malformații genetice), cât și pentu viitoarea mamă și este necesară monitorizarea atentă a femeii pe toată durata sarcinii pentru a depista sau a evita astfel de complicații.

Infertilitatea poate fi o consecință a faptului că multe dintre femei preferă să amâne concepția poentru după 35 de ani. Este adevărat că s-au făcut progrese în ultimul timp în ceea ce privește tratamentul infertilității în această grupă de vârstă (injectarea de celule stem sau factori de creștere în ovar pentu a stimula ovocitele dormante – experimental).

Primul studiu de analiză a problemelor de infertilitate dat publicităţii în 2018 de Asociaţia pentru Reproducere Umană din România arată că 17% din populaţia fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situaţie de infertilitate. 

In România, 30% dintre femeile de peste 35 de ani sunt infertile, procentul ajungând la 50% în cazul femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. Din păcate, însă, 56% dintre femeile care suferă de această problemă nu se adresează medicului.

În medie, în România se realizează de zece ori mai puține fertilizări in vitro decât în vest. 

Principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%). Factorul masculin joacă un rol primordial în 40% dintre toate infertilitățile de cuplu. 

Multe dintre cauzele infertilității, odată identificate, se pot trata. 

Cancerul de sân este, pe de altă parte, revoluționat de noile proceduri de imunohistochimie care diagnostichează particularități ale tumorilor, ce pot avea repercursiuni în timpul terapiei.

Și la această categorie de vârstă întâlnim în continuare boli cu transmitere sexuală, Chlamydia fiind una dintre cele care creează mari probleme deoarece nu este diagnosticată corect și la timp, în ciuda faptului că sunt disponibile teste fine. Din cauza faptului că femeile nu se prezintă în timp util la cabinetul medicului, Chlamydia rămâne o cauză majoră a infertilității. Depistarea tardivă îngreunează semnificativ procesul de tratare al acestei BTS. 

Tulburările de ciclu menstrual sunt relativ frecvente in rândul pacientelor din această categorie de vârstă, în toate formele lor (oligomenoree, amenoree, hipomenoree, hipermenoree, menoragie, hemoragii uterine disfuncționale, sindrom premenstrual, sindrom intermenstrual, dismenoree).

Tratarea acestora se face de la caz la caz, în context clinic, calitatea vieții pacientelor putând fi adesea îmbunătățită semnificativ după diagnosticarea și respectarea indicațiilor medicului.

Patologiile tumorale benigne utero-ovariane (fibroame, chisturi, polipi, endometrioză etc.) sunt de asemenea pe lista afecțiunilor pe care le întâlnim frecvent la femeile din această categorie de vârstă. 

Fiecare a zecea femeie din România are endometrioză, majoritatea în această categorie de vârstă, această boală fiind una dintre principalele cauze de infertilitate, cu o incidență mai ridicată în România decât în țările occidentale

Noutăți în abordarea endometriozei

Investigații – Ecografie transvaginală pentru endometrioză profundă – este un tip de ecografie care se face cu un protocol foarte strict (asemănător celui pentru colonoscopie), iar medicul are nevoie de o pregătire specială și experiență clinică în domeniu. Clinica Mediplus este una dintre puținele clinici din România unde se poate efectua acest tip de ecografie, realizată de Dr. Anca Craioveanu.

Chirurgical s-au dezvoltat concepte noi de eradicare totală, prin îndepărtarea laparoscopică a focarelor profunde de endometrioză. La intervenția chirurgicală asistă o echipă mixtă, formată din chirurg, ginecolog, urolog.

RMN cu protocol de endometrioză pentru endometrioză pelvină profundă. 

CA125 – test de sânge de screening pentru endometrioză. Are un nivel limitat în sensul că este orientativ, dar nu este considerat un test diagnostic întrucât nu este foarte sigur. 

Dr. Niculescu este unul dintre cei mai experimentați chirurgi laparoscopic. A avut privilegiul să fie inițiat de echipa profesorului Semm, părintele chirurgiei laparoscopice ginecologice. 

De fapt, toată patologia ginecologică cu indicație chirurgicală a fost revoluționată în ultimii 20-30 de ani de tehnica laparoscopică. 

Menopauza precoce

Cele mai întâlnite boli ginecologice. O categorie specială de paciente sunt cele care au intrat în menopauză precoce, întrucât acestea necesită în mod aproape obligatoriu tratament. Putem vorbi despre menopauză prematură precoce atunci când aceasta se instalează mai devreme de împlinirea vârstei de 40 de ani și precoce, aunci când survine mai devreme de 45 de ani. În ultima perioadă, se observă o creștere a incidenței acestui fenomen. 1% dintre femei intră la menopauză înainte de 40 de ani și aproximnativ 7% dub 45 de ani. Cifra actuală este greu de precizat tocmai datorită cauzelor multiple, din ce în ce mai des de natură chirurgicală. În plus, puține paciente sunt diagnosticate, majoritatea nesolicitând ajutor de specialitate. 

Patologiile endocrine (tiroidă) sunt de asemenea des întâlnite la femeile din această categorie de vârstă.

Numărul cazurilor diagnosticate a cunoscut o creştere spectaculoasă în ultimii ani, în România cel puţin. Astfel, dacă în 2010, erau înregistrate 35.439 de cazuri noi de boli tiroidiene, în 2016, au fost depistate de trei ori mai multe, respectiv 83.413, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din decembrie 2017. Din păcate nu sunt disponibile date mai actuale, dar conform cazurilor întâlnite de medicii de la Centrul de Excelență Mediplus, pare că tendința de creștere continuă. 

Endocrinologia este o disciplină complementară ginecologiei, întrucât multe dintre cauzele afecțiunilor ginecologice țin de sistemul endocrin. De aceea, la Centrul de Excelență în Sănătatea Femeii Mediplus se lucrează în echipe mixte ginecolog-endocrinolog. 

Cele mai întâlnite boli ginecologice

40 + ani

După 40 de ani, riscul femeilor de a dezvolta patologii maligne în sfera genitală crește semnificativ (displazii, cancer col, cancer sân), iar screeningul periodic devine și mai important.

Până în urmă cu 10-15 ani, cazurile oncologice în sfera genitală în stadii avansate erau fie inabordabile chirurgical, fie abordate paleativ. De aproximativ 25 de ani, cel puțin în cancerul de ovar, s-a dezvoltat un concept de efort chirurgical maxim, care se traduce prin încercarea de a eradica chirurgical tumora primară și eventualele diseminări la nivelul abdomenului.

De asemenea, extirparea ganglionilor limfatici din pelvis și între aortă și cavă au devenit gesturi chirugicale obligatorii, mai ales în stadiile avansate. Aplicarea acestor concepte în stadiile 2 și 3 de cancer uterin și ovarian au îmbunătățit substanțial, împreună cu chimioterapia modernă, prognosticul în aceste situații.

O asemenea abordare chirurgicală este însă posibilă numai în echipe mixte de ginecologi specializați în chirurgie oncologică, chirurgi viscerali specializați în chirurgia retro-peritoneului, eventual urologi. Desigur, anesteziștii cu experiență în terapie intensivă și urmărire post-operatorie sunt parte integrantă din echipă, luând în considerare complexitatea traumei chirurgicale și urmăririi post-operatorii in primele  24-48 de ore.

În această categorie de vârstă crește desigur incidenta tuimorilor benigne de tipul fibrom uterin, care încă se pretează lao abordare conservativă (miomectomie). Nu în ultimul rând, apar tulburăti de ciclu menstrual în contextul tulburărilor de premenopauză.

Postmenopauzal

Cele mai întâlnite boli ginecologice. Din experiența doctorului Niculescu, peste 80% dintre femeile de peste 50 de ani ajung la doctor numai atunci când au simptome, fără a înțelege legătura dintre instalarea menopauzei și acestea. În plus, multe dintre paciente nu știu că stările lor negative (depresie, furie, anxietate, pierderea memoriei) au legătură cu instalarea menopauzei. 

Multe alte paciente înțeleg legătura între unele simptome deranjante (bufeuri, uscăciune vaginală) și menopauză, dar nu știu că există soluții pentru ele. Și, în consecință, nu raportează doctorului aceste simptome. 

“Din practica noastră, sunt relativ puține pacientele din liga de vârstă de după 45 de ani (până la 55) care și atunci când vin, o fac din motive legate de o patologie serioasă (fie tumorală, fie funcțională severă). Această grupă de femei erau ele însele neglijate, dat fiind contextul vieții cotidiene, dar și de personalul medical sub lozinca „așa este la menopauză”.

Mi s-a părut important să redirecționez atenția lumii medicale, dar și a pacientelor, către această grupă de vârstă, dat fiind severitatea potențialelor probleme medicale care apar în această grupă de vârstă. Marea majoritate a programelor naționale de screening (cancer de sân) încep cu 45-50 de ani. În România, neexistând program de screening pentru cancer de sân, era cu atât mai important” – Dr. Iosif Niculescu, medic ginecolog cu 30 de ani de experiență în afara țării.

Nu în ultimul rând, în această perioadă este vârful patologiei tumorale, în special cancer de sân, ovar, uter, și este încă odată de accentuat necesitatea depistării precoce a acestor patologii. 

Când mergem la medicul ginecolog?

„Modelul comportamental general în România este că femeile vin la ginecolog atunci când au o problemă care le afectează calitatea vieții sau sunt însărcinate. În ultimii ani, am obervat că de la un anume nivel educațional și social în sus, mai multe femei, 25% in cazul clinicii Mediplus, au început să vină pentru examene de rutină” a adăugat dr. Niculescu. 

Simptomele care ar trebui să trimită doamnele la medicul ginecolog, indiferent de vârstă, sunt: durere pelvină, tulburări menstruale, modificări ale secreției vaginale. 

Examenele medicale de rutină, în funcție de vârstă:

Orice femeie care nu prezintă siomptome trebuie să se prezinte la ginecolog pentru examen de rutina la 1, maxim 2 ani. 

Între 20 de ani – 40 de ani –  PAP (1 dată la 1-2 ani), examen ginecologic clinic anual, cu ecografie trans-vaginală. 

De la 30 de ani – în plus față de PAP, ecografie trans-vaginală, la care se adaugă palparea sânilor și eventual ecografie mamară. 

După 45 de ani – screening mamografic, completat cu ecografie de sân, tușeu rectal, hemoragii oculte în scaun și examenul atent al pielii. 

După 50 de ani – examen clinic ginecologic odată pe an, o dată la 3 ani PAP, la 2 ani mamografie până la 70 de ani, inspecția atentă a tegumentelor. 

Odată la câțiva ani hemograma, hemoglobina, functie hepatica, functie renală.

Un stil de viață sănătos, precum și grija pentru sănătatea dumneavoatră ar trebui sa fie printre preocupările lunii dedicate femeilor!